audio Festivalul de Psihanaliză și Film revine la Iași: trei zile despre „Riscurile meseriei”

Cinema Ateneu din Iași găzduiește, între 17 și 19 aprilie, cea de-a șaptea ediție a Festivalului Internațional de Psihanaliză și Film. Timp de trei zile, publicul este invitat la proiecții speciale, urmate de dezbateri în care filmele sunt analizate nu doar din perspectiva cinematografică, ci și din cea psihologică. Tema ediției din acest an este „Riscurile meseriei”.

Despre conceptul festivalului și programul din acest an vorbim cu Irina-Margareta Nistor, directorul artistic al evenimentului.

Festivalul de Psihanaliză și Film a ajuns deja la ediția a șaptea la Iași. Cum a evoluat acest proiect de-a lungul anilor și cum a fost primit de public?

M-am bucurat foarte tare, în primul rând, că a ajuns la Iași, pentru că îmi este foarte drag orașul. Pe de altă parte, am reușit să-l prezint și altora, respectiv dragei noastre Andrea Sabbatini, care făcea festivalul la Londra și care ne-a lăsat să-l transpunem și în România. Ea a venit la câteva ediții, după care, din păcate, s-a îmbolnăvit și s-a stins anul trecut, iar noi i-am dedicat un festival.

Mi s-a părut extraordinar că a fost nu doar un moment foarte tulburător, ci și o descoperire a unei alte lumi. Și cred că asta este, de fapt, importanța unui festival de psihanaliză și film: să descoperim oameni, să descoperim povești, pelicule, întâmplări și momente cât se poate de originale.

Tema din acest an este „Riscurile meseriei”. Ce v-a determinat să alegeți acest subiect?

În primul rând, am pornit de la un film pe care de multă vreme mi-aș fi dorit ca lumea să-l vadă sau să-l revadă. Este un film din 1967, cu Jacques Brel. Noi îl știm, mai ales, ca pe un mare cântăreț – un belgian fermecător și tulburător, cu toate melodiile lui –, dar a fost și un actor extraordinar.

Filmul spune povestea unui profesor care este acuzat de un fel de „#MeToo avant la lettre”, adică mult înainte de a exista acest concept. Întrebarea este dacă a fost sau nu a fost ceva – apropo de filmul „A fost sau n-a fost?”.

Prin această poveste descoperim mai bine lumea unei școli din Franța, care este, într-un fel, foarte asemănătoare cu școlile noastre, așa cum erau și în anii ’60, ’70, ’80, ’90 și chiar în 2026. Am zis să pornim de aici.

După aceea am avut o surpriză foarte mare și m-am bucurat de premiera absolută a unui tânăr încă student, Alexandru Palaghia, ai cărui părinți sunt din Iași. El a realizat un mic documentar despre un mare orologier de la voi. Eu iubesc teribil ceasurile din turn, oriunde pe planetă, iar cel de la voi poate că este unul dintre cele mai frumoase. Ideea timpului care trece mi s-a părut perfect legată de tema riscurilor meseriei.

Un element special al festivalului este dialogul dintre cinema și psihanaliză. Cum se desfășoară concret aceste discuții cu publicul?

Înainte să înceapă filmul povestim puțin despre el, mai ales din perspectiva mea de iubitor de film – nu-mi place foarte mult termenul „critic de film”.

La final însă, cronicarii vorbesc mai puțin, iar analiza este făcută în principal de psihanalist. Anul acesta vor fi Ilinca Bălaș și Oana Tătaru, care este, de altfel, din Iași, chiar dacă între timp s-a mutat la București.

Ele ne arată filmele dintr-o cu totul altă perspectivă și ne învață să le privim din mai multe unghiuri. Este ca un fel de caleidoscop și cred că ne ajută să fim mai puțin superficiali atunci când urmărim aceste povești.

La unele proiecții vor fi prezenți și regizorii sau actorii. De asemenea, vom avea și un spectacol special. Un moment foarte așteptat este „Sindromul Italia”, un documentar semnat de Ettore Mengozzi, despre românii care pleacă în Italia să îngrijească persoane în vârstă sau copii și despre fenomenul numit „sindromul Italia”. O parte din film este realizată chiar la Iași, iar subiectul este unul foarte sensibil.

Pentru cineva care participă pentru prima dată la festival, ce proiecții din program ați recomanda în mod special?

Bineînțeles, pe toate. Filmele sunt ca niște copii – îți sunt toate la fel de dragi.

Totuși, aș recomanda „Cazul Samca”, care are legătură și cu tema riscurilor meseriei, pentru că acțiunea se petrece într-o școală din România. Este un film realizat de doi regizori care au făcut și „Clasat”, deja nominalizat la Premiile Gopo.

Apoi, „Păpușa de sunete”, o schiță de portret dedicată lui France Gall, în care o vom vedea pe Crina Mureșan, actriță a Teatrului Odeon, într-un spectacol conceput de Radu Rădescu.

Nu trebuie ratate nici scurtmetrajele, animația „Hola Frida”, despre viața pictoriței Frida Kahlo, sau filmul „Caracatița” și documentarul „Dorința bunicii Paula”, realizat tot de Alexandru Palaghia.

Vom avea și o compilație de secvențe de vis din filme celebre și vom încheia cu filmul „Vă place Brahms?”. La proiecția „Nebunul” îl vom avea alături și pe actorul Constantin Pușcașu, deja nominalizat la Premiile Gopo.

Alături de noi a fost Irina-Margareta Nistor director artistic al Festivalului Internațional de Psihanaliză și Film.

Programul complet poate fi consultat pe cinemaiasi.ro, iar mai multe detalii sunt disponibile pe pagina de Facebook Cinema Ateneu.