audio Conferințele la Ateneu continuă cu teme de actualitate

La Ateneul Național din Iași, luna februarie aduce în prim-plan o temă esențială pentru societatea de astăzi: curajul schimbării.

Duminică, 8 februarie, începând cu ora 18:00, la Sala Unirii, Sever Voinescu și profesorul universitar Dumitru Borțun sunt invitații unei noi ediții a Conferințelor la Ateneu, cu titlul Curajul schimbării. Demistificarea reticenței în reforma societății românești.

Despre frică, rezistență, reformă și responsabilitate civică vorbim astăzi cu Teodor Cristofor, organizatorul conferinței.

Conferința vorbește despre curajul schimbării și, mai ales, despre demistificarea reticenței. Cât de importante sunt astfel de discuții în contextul actual?

Este o temă de actualitate, iar această conferință își propune să deschidă un dialog onest între reputatul profesor Dumitru Borțun și domnul Sever Voinescu, directorul revistei Dilema. Pornind de la motivele care stau la baza rezistenței față de schimbare în România, evenimentul aduce în prim-plan barierele culturale, istorice și psihologice care au frânat reformele de-a lungul timpului.

Conferința încurajează asumarea responsabilității civice, gândirea critică și implicarea activă în viața publică. Mesajul central nu vine din așteptare sau conformism, ci din curajul de a pune sub semnul întrebării status quo-ul și de a construi împreună o societate deschisă spre transformare, meritocrație și adaptare la provocările viitorului. Cu atât mai mult în contextul actual, este necesar să înțelegem aceste provocări și să ne adaptăm.

De ce credeți că ideea de schimbare generează atât de multă reticență în societatea contemporană?

Cred că exact acest lucru își propun invitații noștri să îl deslușească. Există multiple cauze, iar frica este una dintre cele mai importante. Discutam și cu domnul profesor Borțun despre acest aspect și tocmai pe acest lucru vor pune accentul: frica de progres, frica de schimbare, frica de pierderea confortului sau a unei false stabilități, dar și comoditatea sau interesul personal. De-a lungul decadelor, anumite grupări au creat structuri care le-au servit propriilor interese, iar schimbarea poate fi percepută ca o amenințare.

Cu ce sperați să rămână publicul după această conferință?

În primul rând, cu o mai bună conștientizare a poziției în care ne aflăm ca indivizi. Fiecare ar trebui să își facă o analiză sinceră, o radiografie atentă a propriei implicări. Apoi, să înțelegem unde ne situăm ca țară în context global și cum putem contribui, fiecare, la binele comun.

Ce planuri aveți pentru 2026 în ceea ce privește Conferințele la Ateneu? Ce teme se vor aborda și ce invitați vom avea?

Pentru anul 2026, încurajați de reacțiile și recenziile conferințelor de până acum, ne dorim să continuăm cu invitați din zona culturală, dar și să extindem temele către alte domenii. Ne gândim la artă, dar și la economie și finanțe, un domeniu în care simțim că există lacune mari de educație. Cel puțin generația mea nu a beneficiat de o astfel de formare în școală, iar credem că este necesar să aducem specialiști care să vorbească despre aceste subiecte.

Pot să vă dau și o veste în avanpremieră: suntem în discuții cu domnul Marcel Iureș pentru luna martie. Urmează să stabilim formatul și interlocutorul, dar este un nume pe care ni-l dorim foarte mult, un om cu o carieră impresionantă și cu multe de spus.

Alături de noi a fost Teodor Cristofor, organizatorul conferinței.