Internetul cu porția sau dojana nu sunt soluții pentru adolescenții dependenți de telefoane
Aceasta ste concluzia unui grup de cercetători de la Facultatea de Psihologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași. Au elaborat primul ghid românesc de tratament pentru dependența de internet la adolescenți.
Ghidul are o abordare în 20 de pași și introduce conceptul inovator de „zonă verde”, care permite tratamentul problemei fără a interzice total accesul tinerilor la internet. Autorii au plecat de la propriile experiențe din cabinetul psihologic. România este una dintre țările europene în care accesul la internet a cunoscut cea mai mare accelerație, ajungând la 94,57% în luna decembrie a anului trecut. Cu toate acestea, tinerii români au cel mai scăzut nivel de competențe digitale din Uniunea Europeană: doar 46% dintre persoanele cu vârsta între 16 și 29 de ani au cel puțin competențe digitale de bază, față de 71%, cât este media europeană.
„Nu suntem de acord cu abstinență totală în cazul dependenței de internet, pentru că ea nu funcționează”
„Am avut un caz care m-a impresionat. Un adolescent care venea acasă. Stătea pe calculator cât erau părinții plecați. Când veneau părinții de la muncă, fiecare, obosit, mergea în camera lui. Îmi povestea că toată familia, mama, tatăl si cei trei copii stau fiecare în camera lor. Cu toate acestea, mama le reproșa că stau pe calculator. Dar ce pot altceva să fac, se întreba adolescentul. Dar trebuie să știm că fiecare adolescent are nevoie de suport emoțional”, a povestit Tudor-Daniel Huțul.
Este cercetător si psiholog clinician la Facultatea de Psihologie, UAIC, și unul dintre cei patru autori ai studiului. România este singura țară UE unde folosirea de social media depășește consumul „utilitar” de internet (trimiterea de emailuri, mesagerie instantă, apeluri video). Autorii studiului au plecat de la observația că, în țara noastră, extinderea accesului la internet nu a fost dublată și de o educație adecvată de folosire a acestui instrument, ceea ce ar putea accentua comportamentele problematice online. Dependența de internet nu este recunoscută ca diagnostic.
Majoritatea tratamentelor propuse în prezent recomandă, la fel ca în cazul dependenței de alcool sau al jocurilor de noroc, abstinență totală. Echipa de cercetare de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației nu a fost însă de acord cu această abordare.
Adina Karner-Huțuleac, conferențiar la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a UAIC, a explicat: „Vedem cu propriii ochi consecințele severe pe care le experimentează adolescenții afectați de dependența de internet: depresie, anxietate, iritabilitate, probleme de somn, dificultăți academice sau abilități de socializare scăzute. Concluzia noastră este că în cazul adicției este necesară o intervenție complexă. Să dezvoltăm abordarea emoțională, abilități de reglare emoțională. Noi nu suntem de acord cu abstinență totală în cazul dependenței de internet pentru că ea nu funcționează”.
„Zona verde” cântărește motivația pentru care un adolescent stă pe internet
Pentru a face distincția dintre un consum uzual de Internet și unul nociv, echipa de la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației a introdus conceptul de „zonă verde”. Mai precis, „zona verde” nu cântărește numărul de ore pe care le petrece un adolescent în fața calculatorului, cât motivația pe care a avut-o: dacă un adolescent petrece timp de la 16 la 20 folosind internetul pentru teme, atunci faptul că dorește să continue să folosească internetul și după 20 nu este un semn al dependenței de internet.
„Este o zonă neutră în care utilizarea internetului se împletește armonios cu nevoile specifice mediului educațional, dar și specifice timpului liber”, clarifică drd. Tudor-Daniel Huțul.
Un avantaj al ghidului realizat de specialiștii UAIC este că acesta a fost conceput având în vedere specificul românesc. Mai mult de atât, ghidul poate fi adaptat și persoanelor de vârstă adultă care trec prin aceeași dificultate.Cercetătorii ieșeni cred ca ar trebui eleborat un program guvernamental pentru prevenirea dependenței de internet. Pentru că nu toți părinții își pot permite să platească 20 de ședințe de psihoterapie.