Buna Vestire, cunoscută și sub numele de Blagoveștenie, este o sărbătoare cu cruce roșie marcată în fiecare an pe 25 martie și reprezintă un moment de mare importanță pentru creștini, conform calendarului creștin ortodox din luna martie. Această zi marchează momentul în care Arhanghelul Gavriil i-a adus Fecioarei Maria vestea că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.

O tradiție specifică acestei zile este dezlegarea la pește, ceea ce înseamnă că, deși este post, creștinii au voie să consume pește. Pe lângă această regulă religioasă, ziua de Buna Vestire este înconjurată de numeroase obiceiuri și superstiții legate de vreme, agricultură și belșug.

Tradiții, obiceiuri și superstiții de Buna Vestire

Buna Vestire este o sărbătoare importantă, înconjurată de numeroase tradiții și obiceiuri care reflectă credințele și speranțele românilor.

Una dintre cele mai cunoscute obiceiuri este așezarea pâinii și a sării pe pragul casei, simbolizând ofranda pentru îngeri. Se crede, de asemenea, că certurile în această zi atrag ghinion pe tot parcursul anului, motiv pentru care oamenii evită conflictele.

În Bucovina, există credința că ouăle nu trebuie puse la cloșcă în această zi, deoarece puii vor fi bolnavi. În alte zone, oamenii practică ritualuri menite să aducă belșug, cum ar fi stropirea pomilor cu țuică pentru o recoltă bogată sau aprinderea focurilor în curți pentru a marca sărbătoarea. În dimineața Bunei Vestiri, femeile din Bucovina fac focuri în curte și oferă pâine și sare de pomană, conform tradiției.

Pescarii urmează și ei anumite reguli în această zi, evitând să arunce mămăligă în apă, deoarece se spune că acest gest ar putea omorî peștii. În unele regiuni, ciobanii urcă pe stogurile de fân și amenință iarna cu toporul pentru a grăbi venirea primăverii, iar în Transilvania, casele sunt înconjurate cu tămâie și chibrituri pentru a asigura fertilitatea pomilor.