În ianuarie, după ce asediul de doi ani al oraşului congolez Goma s-a încheiat cu victoria rebelilor M23 şi a trupelor rwandeze, un grup de aproape 300 de mercenari au fost aliniaţi pentru a-şi vedea înfrângerea umilitoare televizată.

„Nu trebuie să glumiţi cu noi”, a urlat Willy Ngoma, purtătorul de cuvânt militar al M23, la un bărbat căruia îi ordonase să stea la pământ cu mâinile împreunate după cap.

Cu o zi înainte, pe 28 ianuarie, miliţia M23 şi soldaţii rwandezi au capturat împreună cel mai mare oraş din estul RD Congo. A fost o înfrângere spectaculoasă, nu doar pentru forţele congoleze, ci şi pentru europenii despre care guvernul sperase că vor proteja Goma.

La sfârşitul anului 2022, când M23 înconjura Goma, guvernul congolez a angajat două firme militare private. Una dintre acestea, denumită Agemira, era formată din aproximativ 40 de foşti agenţi de securitate francezi care furnizau informaţii şi sprijin logistic armatei congoleze.

Cea mai mare parte a mercenarilor provenea de la o a doua firmă condusă de Horaţiu Potra, un bărbat din Transilvania şi fost legionar francez, cunoscut pentru asigurarea securităţii politicienilor şi a siturilor miniere din Africa. La apogeul lor, oamenii lui Potra din RD Congo, care erau predominant români, erau în număr de aproximativ 1 000. În cercurile de securitate, aceştia erau cunoscuţi sub numele de „Romeos”, scrie The Guardian.

Operaţiunea a fost neglijentă, afectată de dispute salariale şi de lipsa de echipamente. Potrivit unei anchete comune de un an a publicaţiei The Guardian, a publicaţiei româneşti Public Record şi a publicaţiei belgiene Le Soir, au fost mobilizaţi foşti membri ai forţelor de securitate, dar şi recruţi neantrenaţi, cum ar fi paznici de supermarket. De asemenea, aceşti Romeo au lucrat îndeaproape cu miliţiile locale şi au participat la lupte.