Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977, un seism care a marcat profund istoria României

Se împlinesc 48 de ani de la cutremurul din 1977, un seism care a marcat profund istoria României. Pe 4 martie 1977, pământul a vibrat puternic, iar zgomotul înfiorător care a însoțit cutremurul a rămas în memoria colectivă a celor care l-au trăit.

Pe 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost lovită de unul dintre cele mai devastatoare cutremure din istoria sa. Seismul, cu o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter, a zguduit puternic întreaga țară timp de aproximativ 56 de secunde, lăsând în urmă un bilanț tragic: peste 1.570 de morți, dintre care 1.391 doar în București, peste 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe distruse.

Capitala României a fost cel mai grav afectată, unde peste 33 de clădiri s-au prăbușit, transformând orașul într-un peisaj al ruinelor și suferinței.

Cutremurul și-a avut epicentrul în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 km. Unda de șoc s-a resimțit în aproape toate regiunile României, dar și în statele vecine, precum Bulgaria, unde în orașul Sviștov s-au prăbușit trei blocuri de locuințe, ucigând peste 100 de oameni. Seismul a fost atât de puternic încât a fost perceput chiar și în Moscova și Sankt Petersburg.

În zonele afectate, pământul s-a crăpat, iar în nord-estul Munteniei și sudul Moldovei s-au înregistrat fenomene de lichefiere a solului. Valea Prahovei a fost lovită de alunecări de teren, amplificând efectele dezastrului.

Deși cutremurul principal a fost extrem de violent, replicile sale au fost relativ slabe. Cea mai puternică dintre acestea s-a produs pe 5 martie la ora 02:00, cu o magnitudine de 4,9 grade, la o adâncime de 109 km. Alte replici au avut magnitudini cuprinse între 4,3 și 4,5 grade pe scara Richter, fără a produce pagube semnificative.

Reacția autorităților și intervenția de urgență

În momentul producerii cutremurului, președintele Nicolae Ceaușescu se afla într-o vizită oficială în Nigeria. Inițial, informațiile despre dezastru erau contradictorii, existând zvonuri despre distrugerea totală a Bucureștiului. Din cauza unei pene de curent în capitală, comunicațiile erau blocate, ceea ce a îngreunat și mai mult coordonarea operațiunilor de salvare.

Întors de urgență în țară, Ceaușescu a instituit starea de necesitate și a mobilizat armata, pompierii și alte forțe de intervenție. Deși în primele ore autoritățile au fost copleșite de situație, ulterior au fost luate măsuri rapide pentru salvarea supraviețuitorilor și gestionarea pagubelor.

Cu sprijinul Crucii Roșii și al echipelor de salvare, inclusiv câini special antrenați pentru astfel de situații, s-au depus eforturi considerabile pentru a găsi și salva persoanele prinse sub dărâmături. Din păcate, multe vieți nu au mai putut fi salvate.