Palatului Culturii va cere Muzeului de Istorie din București înapoierea tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni transferat în anii ’70

Palatului Culturii va cere Muzeului de Istorie din București înapoierea tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni transferat în anii 70. Declarația a fost făcută de managerul Complexului Muzeal National Moldova Iasi, Andrei Apreotesei. Acesta spune că muzeele trebuie să se transforme în instituții atractive pentru public. Andrei Apreutesei crede ca vizitatorii trebuie intimpinati cu alte cuvinte decit celebra expresie: Nu pune mîna! În 2025 se vor împlini 100 de ani de la finalizarea constructiei Palatului Culturii. Edificiul, ridicat între 1906 si 1925, este creația cea mai însemnată a arhitectului român I.D. Berindei.

Anul acesta, când se împlinesc 100 de ani de la finalizarea lucrărilor la Palatul Culturii din Iași, trebuie să fim competitivi. Ce înseamnă fii competitiv? În primul rând înseamnă fii atractiv pentru public și de a ieși ușor-ușor din această cutumă de generații că obiectele frumoase stau doar în vitrine sau că întâmpinăm vizitatorii în primul și în primul rând cu frumosul salut Nu pune mâna. Noi trebuie să îndemnăm oamenii să pună mâna, asta nu înseamnă că trebuie să nu avem grijă de patrimoniul nostru sau de lucrurile de valoare pe care le avem, dar Slavă Domnului, tehnologia astăzi ne ajută mai mult ca oricând să fim atractivi.

Ați declarat că deseori, muzeele sunt de fapt institute de cercetare și mai puțin muzee. 

Da, fiindcă cred că și din cauza slabei salarizări cu siguranță și a contextului din ultimii 30 de ani, s-a dezvoltat foarte mult această idee și de cele mai multe ori trăiești cu impresia că vizitatorii cam încurcă muzeele, nu îi ajută. Ceea ce e o idee falsă, pe cât de mult ne place cercetarea și trebuie să existe cercetare și probabil că anul acesta la Palat vom aloca mai mult bani pentru cercetare decât în ultimele 3 decenii la un loc, cu atât mai mult trebuie să fie cercetarea pentru oameni că dacă cercetarea este doar pentru noi ca și specialiști, n-am făcut nimic.

Cercetarea trebuie să fie în folosul comunității și de asta am spus mereu că una nu o elimină pe cealaltă, din potrivă sunt complementare și trebuie să vină una în întâmpinarea celeilalte. Nu înseamnă că trebuie să abordăm lucrurile într-un mod greșit sau într-un mod habotic sau într-un mod haotic. Nu trebuie să inventăm noi roata acum pentru că Slavă Domnului muzeele mari din întreaga lume fac acest lucru.

Pot fi muzeele și succese de casă? Mă refer la partea financiară. 

Eu cred că da și în România sunt câteva astfel de muzee care sunt succese de casă și pe care eu personal le-am și luat ca model. Fie că vorbim de Castelul Peleș, de Palatul Peleș, de tot ce se întâmplă acolo, fie că vorbim de muzeul Astra din Sibiu, sunt muzee care cu adevărat sunt performante, produc foarte mult și vorbesc aici de încăsări de 10-14 milioane de lei într-un an.

Noi nu suntem decât încă la 4, dar promit că anul acesta va fi și mai bine și usor, usor. Cu siguranță avem și noi toate datele să ajungem acolo. Bineînțeles că Palatul Culturii este locomotiva care trage foarte mult, urmează Ruginoasa, după care Cucuteniul și celelalte muzee mai puțin.

Usor, usor va trebui să lucrăm la fiecare din aceste muzee să devină ele însele locomotive. Va fi foarte greu bineînțeles și nici nu trebuie să comparăm, de exemplu, Muzeul Vinului și viei de la Hârlău cu Palatul Culturii. Dar cu siguranță la fiecare dintre ele putem îmbunătăți activitățile, putem îmbunătăți oferta culturală și să o facem cât mai atractivă și cât mai frumoasă pentru public, practic despre asta discutăm.

Galeria de Artă Europeană de la Palatul Culturii a fost comparată cu marile galerii din marile muzee ale lumii. Care ar fi cele mai importante sau valoroase lucrări din galerie? 

În primul rând trebuie spus că este prima expoziție permanentă pe care o are Palatul Culturii de la redeschiderea sa din 2016. Așadar, putem spune că avem o expoziție permanentă cu cele mai valoroase lucrări, cele mai valoroase 84 de lucrări de artă plastică, fie că vorbim de Rubens, că mă întrebați care sunt valoroase, fie că vorbim de Van Dyck.

Dacă mă întrebați pe mine, ca și profan al artei plastice, aș spune Rubensul, fiindcă e și lucrarea cu numărul 1 de inventar, practic în jurul acestei lucrări și în jurul celor 16 lucrări cumpărate de către Scarlatt Verland s-a constituit Pinacoteca din Iași, prima pinacoteca a Principatelor Române. 

Măsuri speciale de pază? 

Cu siguranță vorbim de o clădire care îmi deplinește absolut toate măsurile de siguranță, cu siguranță este cea mai păzită din Iași, cred că una dintre cele mai bine păzite din țară, fie că vorbim de camere cu recunoaștere facială sau protecția video 24/24, vorbim de pază armată 24/24, post fix și post mobil, adică mereu cineva patrulează de jur împrejurul Palatului, ziduri care pleacă de la 3 metri și se opresc până la vreo 7 metri grosime, e un pic cam greu să se întâmple ceea ce s-a întâmplat în Olanda, Ferească Dumnezeu. 

Palatul Culturii are artefacte la Muzeul de Istorie din București.

Da, mai în glumă, mai în serios, o parte dintre colegii s-au uitat ușor mirați la mine, când am spus că de fapt ne-au fost furate niște artefacte, glumesc acum desigur, în anii 70, atunci când s-a înființat Muzeul de Istorie din București, Partidul Comunist de la acea vreme a crezut și a găsit de cuviință că absolut tot ce însemna aur și argint de la muzeele din țară să plece către Muzeul Amiral, să-i spunem, al tării. Astfel încât, celebrele coifuri sau celebrele podoabe găsite la Cucuteni și în zona Cotnari, din aur, au fost luate și duse prin transfer la Muzeul de Istorie din București.

 Nu vă ascund faptul că în cursul săptămânii acesteia sau până la viitoare, vom face o hârtie scrisă către Ministerul Culturii, prin care vom solicita, cel puțin pentru această perioadă anului centenar, dacă nu pentru o perioadă cât mai lungă permanentă, poate până se termină lucrările la Muzeul de Istorie din București, ca acest patrimoniu, aceste valori să revină acasă, să revină la Palatul Culturii, unde le este și locul.

Și cred eu că din toate punctele de vedere e mai bine decât să stea într-un subsol nesupravegheat, care nu întâlnește absolut nicio măsură de siguranță, sau de protecție, sau de microclimat, sau ce mai vreți la Muzeul de Istorie din București, cred că e mult mai bine să stea la Palatul Culturii.