„Noi, ca meșteri populari, în România nu existăm!” (Președinta Asociației ART, Silvia Cozmîncă)
Meșterii populari dispar sub povara concurenței cu produsele chinezești! Avertismentul a fost lansat de președinta Asociatia „ART – Mestesugurile Prutului” acreditată Unesco. Silvia Cozmîncă mai spune că atracția pentru kitsch e a doua cauză. Silvia Cozmâncă crede că aici se vede și lipsa de educație în acest domeniu. Asociația ART împreună cu filiala Iași a Academiei Române au propus introducerea unei ore de folclor la gimnaziu. Nu s-a reușit. Meșterii populari nu au nici acum o lege.
La două case distanță de casa scriitorului Ion Creangă personajele din poveștile Bădiei prin viață.
Ce mai înseamnă Ion Creangă? Ionela Lungu, meșter popular din Humulești răspunde dintr-o suflare. Are codițe împletite ca Smărăndița din povestirile Bădiei Creangă, iar din mâinile ei prind viață personaje care ai făcut să râdă generații de copii. „Pentru mine înseamnă un vecin de-al meu. Pentru că stau la două case de casa lui Ion Creangă. Și încerc să-l fac și mai cunoscut prin modul meu de interpretare al poveștilor. Modelez din lut Păcală, Smărăndița Popii… figurine care reprezintă personaje din poveștile lui Ion Creangă. Dar dacă am reciti la ochii maturității ne-am da seama că aceste personaje suntem de fapt noi, românii. Pentru că nu e așa… la un moment dată am făcut fiecare dintre noi ca Dănilă Prepeleac. Și el și-a dat boii pe căruță, căruța pe capră. Pe lângă personajele pe care le vedeți vin nu doar neapărat cu poveștile cât și cu ore pentru copii de a face asocieri dintre personaje și povești și lumea care ne înconjoară”, a povestit Ionela Lungu, meșter popular Humulești.
„Ne năpădesc kitsch-urile..”
Este doar unul dintre meșterii populari care expun la târgurile de Crăciun din Iași. și nu numai de Crăciun. Și mulți meșteri mai spun că deja meșteșugurile populare au devenit un hobby. De ce? Pentru că nu-ți asigură și veniturile necesare pentru a trăi. Președinte al Asociației „ART – Mestesugurile Prutului”, acreditată UNESCO, Silvia Cozmâncă, spune că atracția pentru kitsch și concurența produselor chinezești îngroapă meșteșugurile populare: „Ne năpădesc kitsch-urile și tot ceea ce a venit din afară ca niște meșteșuguri prost înțelese. Atracția pentru kitsch vine și dintr-o… nu proastă educație ci din lipsa educației. Eu, aici în Iași, am participat la niște inițiative ale filialei Iași a Academiei Române și a Institutului de Filologie pentru a susține introducerea în școală, măcar în gimnaziu, a unei ore de folclor. Prin folcor înțeleg și dansuri populare, și muzică, și meșteșuguri. Dar nu prea s-a reușit. Și cred că asta ține în primul rând de educație”.
Președinte Asociația ART Meșteșugurile Prutului, Silvia Cozmâncă s-a plâns: „Legea meșterilor populari….a rămas un vis. Noi nici până la ora actuală nu avem o lege care să ne protejeze și să ne ajute să ne putem dezvolta și să ducem mai departe tradiția noastră populară. Noi ca meșteri populari, în România nu existăm”.
Vasile Ianuțcu este din Iurești, Botoșani. E magnet pentru copiii care nu au văzut niciodată un război de țesut. E drept, și adulții îl privesc fascinați cum lucrează. Povestește cu pasiune: „Aveți în față un război de țesut orizontal. Are mulți ani de zile. L-am colecționat de la o mătușă. În primul rând, avem nevoie de această urzeală care se vede aici, după urzeală, se nividește și se pune țesătura care se realizează cu aceste ițe, cu spată, cu suveică și toate agregatele de care e nevoie pentru țesut. Folosim bumbac de cea mai bună calitate, folosim lână. Asta o să fie o trăistuță cu tricolor. Având în vedere că mai vin sărbătorile de iarnă, ne aducem aminte de rădăcinile noastre”.
Iar meșterul popular din Botoșani spune că ceea ce face este pasiune, dar din pasiune nu se poate și trăi.