Meteorologic, ciclonul Ashley nu a existat, dar mediatic a fost o isterie colectivă

Declarația a fost făcută de profesorul universitar Lucian Sfîcă, Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Acesta sustine că prognozele meteo sunt subiecte de cancan mediatic de mult timp, dar că de această dată a existat un cuplaj al surselor de informare cu autoritățile. Profesorul universitar iesean Lucian Sfîcă, Facultatea de Geografie și Geologie, se întreabă de ce după intervențiile specialiștilor de la Administratia de Meteorologie care au spus că ciclonul Ashley nu există, autoritățile au continuat să propage aceasta informatie. A fost sau nu ciclon în România? Profesorul universitar Lucian Sfîcă, Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Din punct de vedere meteorologic, am avut un episod de vreme severă care trebuia să fie luat în considerare din perspectiva avertizărilor meteorologice, dar din punct de vedere mediatic, așa cum a fost prezentat ca un ciclon care va mătura România, nu a existat așa ceva.

În aceste condiții. Cum e afectată breasla meteorologilor?

Nucleul de bază al breslei nu poate fi afectat, pentru că inclusiv prognozele meteorologice furnizate de către ANM au fost, să spunem așa, în parametri obișnuiți. Am mai avut în trecut avertizări cod portocaliu, chiar cod roșu și oricum, după perioada pe care am depășit-o, s-au acumulat cantități foarte mari de precipitații în anumite regiuni, în anumite zone, însă cu siguranță, comunicarea informației de către specialiști către autorități, către publicul larg trebuie să cunoască o schimbare consistentă.

Altfel spus, au devenit prognozele meteorologice subiecte de cancan mediatic?

Ele sunt subiecte de cancan mediatic de foarte mult timp. Acum am ajuns la un paroxism al acestei situații. Nu este nimic nou din perspectiva modului în care sunt împachetate informațiile meteorologice pentru publicul larg. Doar că de această dată a existat un soi de cuplaj al tuturor surselor de informare, chiar al autorităților, la mesaje care deveneau isterice, deveneau alarmiste, agravante. Iar lucrul ăsta, în mod cert, nu putea să ajute populația.

Rolul unei prognoze este de a informa cetățenii despre fenomene care se vor desfășura, de a oferi o imagine despre intensitatea acestor fenomene, de a identifica zonele critice în care cetățenii trebuie să fie pregătiți sau autoritățile trebuie să ia măsuri. Dar asta se poate face și într-un climat rațional de comunicare, să zic așa, așezată și nu într-un regim de isterie continuă.

Ați spus că trebuie schimbat ceva substanțial în materie de comunicare a știrilor meteorologice și chiar în comunicarea autorităților cu cetățenii. Cum vedeți această schimbare sau comunicarea normală și firească?

În primul rând, nu mai trebuie anvelopate știrile meteorologice în forma aceasta impresionantă pentru publicul larg. Anumiți termeni științifici nu trebuie să fie preluați și ărostogoliți obsesiv în fața publicului larg, pentru că, în mod cert, termenii respectivi nu mai sunt folosiți pe criterii științifice, ci doar pentru a impresiona. Ca să nu spun altfel, trebuie folosiți termeni care să fie foarte bine aleși. Bunăoară, dacă folosești noțiunea de ciclon pentru o situație în care știm bine că nu este un ciclon tipic, și acel ciclon poate fi confundat foarte ușor cu un ciclon tropical, despre care am văzut știri în săptămânile trecute din Statele Unite că poate să facă ravagii, cu siguranță ajungem la o comunicare defectuoasă.

Cum s-a făcut însă de a inventat presa din România un ciclon care n-a existat? Ciclonul Ashley. Ce credeți dumneavoastră?

Cred că e datoria dumneavoastră, a jurnaliștilor, să faceți o investigație, să vedeți în zilele trecute, pe parcursul săptămânii trecute, de unde a apărut acest ciclon pentru prima dată și mai ales de ce? După intervențiile unor specialiști din Administrația Națională de Meteorologie, care au spus că nu există ciclonul Ashley, totuși, mass-media, autoritățile au continuat să propage această informație, care nu era în niciun caz veridică din punct de vedere științific. Ca specialist, mi s-a părut bulversant ceea ce se întâmplă din perspectiva comunicării unor realități meteorologice care erau serioase și demne de luat în considerare, dar în niciun caz nu puteau să constituie baza unei isterii colective.

Vedem că deseori datele meteo sunt transformate în evenimente cu potențial catastrofal. Oamenii se alertează, ajung în timp să trateze superficial avertismentele meteorologilor, a autorităților. Adică asistăm la o diminuare a autorității instituțiilor statului?

Cu siguranță, asta se întâmplă, dar sunt dezamăgit, ca simplu cetățean, că, până la urmă, chiar și domeniul în care activez ajunge să fie bagatelizat sau să nu se mai țină cont de ceea ce se produce în acest domeniu pentru publicul larg și, mai ales, de ceea ce se produce foarte util pentru publicul larg. Pentru că, dincolo de panică, isterie, știri, cancan, bombastice, meteorologia aduce o informație suficient de riguroasă per ansamblu, pentru perioada ce va veni.

Suntem într-unul din domeniile în care avem șansa să cunoaștem cu un grad ridicat de precizie ce se va întâmpla în viitor, mult mai mult decât putem cunoaște, bunăoară, despre cutremure sau chiar despre economie, unde bursa de la New York poate să cadă într-o dimineață și să arunce fără știre aproape o lume întreagă în haos. În meteorologie, în mod rațional, a așa ceva nu se poate întâmpla.

Uragane din anii 70 care de generau sute de mii de victime să, spre exemplu, în Bangladesh, similare în momentul de față cu o prognoză mult mai performantă, o informare foarte bună a cetățenilor, au ajuns să nu mai provoace deloc victime. Acesta este un progres imens, care este datorat la nivel global meteorologiei ca știință și tocmai de aceea nu ar trebui să ne batem joc de informația de acest fel.