Batem fierul la conac, un proiect inedit în județul Iași
De 18 ani la începutul lunii august meșteșugurile reînvie la conacul din comuna Țibănești, județul Iași, construit la începutul secolului XIX de familia boierească din care se trage Petre P. Carp. Copii, tineri studenți la arhitectură și șapte tineri meșteșugari din Franța învață să construiască cuptoare, deprind arta olăritului iar lista continuă. Șerban Sturdza, președinte Fundația Pro Patrimonio, organizator al proiectului Batem fierul la conac, spune că își dorește să acrediteze o școală europeană de feronerie de artă. Care a fost motorul care a pornit acest proiect în urmă cu 18 ani?
Cred că nevoia României de a avea din nou specialiști și mă refer aici la meserii tradiționale, iar motorul a avut și un adaos și anume faptul că mă aflam în situația unui șantier care era abandonat într-o situație de precolaps și anume, conacul de la Țibănești, care a fost recuperat, conacul lui Petre Carp și atunci mi-am spus că el poate deveni un șantier experimental în care cel mai important lucru e să se învețe, nu neapărat să se termine la termen, un proiect care a fost avizat de Ministerul Culturii. Deci am creat un fel de laborator de studiu pentru meserii tradiționale.
Batem fierul la conac. De 18 ani ați constatat dispariția unor meserii tradiționale pe care doar proiectul dumneavoastră le mai ține în viață și îi ajută și pe copii, dar și pe străinii interesați să le învețe?
Da, înregistrez încetinirea interesului evidentă pentru meserii cum ar fi chiar înveliturile de șiță sau tencuielile din lut. De asemenea tot ce înseamnă partea de olărit, dar și partea de construcții legate de șarpante. De obicei, lucrurile astea se făceau cu oameni care erau oamenii locului și care cunoșteau cum se intervine la o casă, deci o reparație era un lucru normal. Întreținerea și reparația acum devin niște excepții și atunci o parte din monumentele noastre istorice, dar și foarte multe case normale cât care au nevoie de intervenții nu mai pot fi sprijinite, deci ele decad, unele se năruie, unele sunt pur și simplu părăsite și socotelile devin puțin inversate și anume, se ajunge la concluzia că e mai bine să dărâme o casă și să faci una nouă decât să o repar pe cea veche.
Ori logica lucrurilor, dacă e analizată profund, este cu totul alta, și anume că peste tot ar trebuie să existe oameni care știu să-și întrețină propriile proprietăți și în orice caz, oameni care să știe să întrețină monumentele istorice din România. Interesul nostru e să încurajăm această activitate și o facem, bineînțeles la Tibănești, cu oameni de specialitate, dar o facem și cu copii între 7 și 12 ani, care nu fac același lucru ca cei mari, dar sunt în preajma noastră, vizitează șantierul și se joacă, beneficiind de personal de specialitate, pentru educație de vârsta lor, dar, în preajma oamenilor de șantier văd cum se desfășoară lucrurile.
Cursurile din tabără sunt gratuite. Cum faceți selecția participanților?
Se face pregătirea gratuit pentru copii. Copiii sunt marea majoritate din sat și încercăm să creăm o generație care pregătită să poată să vadă cum e un șantier. Să li se pară ceva normal, iar pentru adulți, care nu sunt numai studenți la arhitectură, sunt și alte meserii și de vârste total diferite, cursurile se fac pe bază de înscriere. Ideea care ne ghidează este de fapt ca specialiști să aibă legătură cu persoane de diverse meserii care fac între timp și un schimb de experiență fiecare cu celălalt.
De mai mulți ani batem fierul la conac. Vin și francezi. Ce-i atrage?
Cred că s-au născut niște relații la început destul de întâmplătoare. Îi atrage în România autenticitatea unei vieți care încă mai oferă variante alternative la meseria lor. Mă refer acuma la feroneria de artă. Se înțeleg foarte bine și cu oamenii locului, dar apare un al doilea aspect în timp, și anume interesul real pentru a crea aici o școală de feronerie, dacă mă refer acum numai la meseriașii francezi și până la urmă interesul nostru de a face o școală internațională în care români și francezi pot să-și dobândească abilitățile și ele să fie recunoscute printr-un accept european.
„Proiectul Batem fierul la conac! 2024 este co-finanțat de AFCN”