Facturi și tot mai puține scrisori, asta duc în ghiozdane acum poștașii

La Iași, la sfârșitul săptămânii trecute a avut loc marșul factorilor poștali. Au fost peste 80 de concurenți din toată țara. A fost un prilej pentru ca cei mai vârstnici să își amintească de ceea ce au numit perioada de aur a Poștei Române. Iar managerul instituției, Valentin Ştefan le-a vorbit angajaților despre modernizarea Poștei dar a precizat ca oficiile vor ramîne mai puține pentru că sediile nu se pot menține din vânzarea a trei timbre.

„Le cunosc casa, știu unde e cheia, unde-și țin buletinul. Ajut bătrânelele….”

„Era corespondență foarte multă, fișe de radio, televizor. Erau ziare ….Scânteia, Munca de partid, Făclia, ziare județene. Vara duceam la copii Arici Pogonici și Cutezătorii. Acum, în ultimii ani ce am în ghiozdan? Sunt facturi care se pot transmite numai prin plicuri. Scrisori. În continuare poștașul este așteptat cu nerăbdare. Să vadă facturile. Să vadă legea pensiilor, să vadă câți bani s-a mai pus la cuponul de pensie”, a povestit mândru Traian Ivancea.

Este factor poștal la Cluj. A fost cel mai vârstnic participant la Marșul factorilor poștali. Are peste 70 de ani și spune că dansul, mersul pe jos și pe bicicletă îl mențin în formă. Discuțiile despre cât de complexă e profesia de poștaș se încing.

Trebuie să aibă tot. Adică să fie apt fizic, psihic din cap până în picioare. 100%. Trebuie să aibă un vocabular vast deși poate pentru alții pare că doar împărțim corespondență. Nu este așa. Trebuie să știi și geografie și istorie, și un pic de drept și să învârți vocabularul. Să te urci, să te cobori la nivelul fiecăruia pentru că avem de la oamenii simpli până la judecători, avocați. Lucrezi cu diferite instituții, cu firme și dacă nu știi să te duci, să vorbești. Noi suntem talpa. La noi vin prima dată oamenii, cu noi interacționează. Deci dacă e mulțumit de noi, dacă s-ar duce, să zicem, un șef la el, cred că-l ia așa…. Ce aveți cu poștașul nostru?

Ce mai duc în ghiozdane, factorii poștali?

„Aoleu! Ducem și Electrica. Ducem multe, ce nu ducem? S-au scos anumite lucruri și au venit altele. Sunt scrisori, vederi. Se mai scriu scrisori. Da, se mai scriu, nu se duc numai facturi. Le cunosc casa, le cunosc unde e cheia, unde au toate, unde-și țin buletinul. Ajut bătrânelele, bătrânii”, a povestit mândră o participantă la marș. E din Hunedoara și e factor poștal.

Managerul Poștei Române, Valentin Ștefan: „Nu putem vinde atâtea timbre încât să putem menține această infrastructură a clădirilor și a oficiilor poștale.”

La marșul poștașilor au venit și ieșeni colecționari de vederi.

„Se numește postcrossing. Este un site din străinătate gestionat de diverse personaje. Adresele sunt selectate aleatoriu. Eu trimit către un străin. Primesc de la un străin o vedere. Cu diverse informații minime despre zona de unde provine cartea poștală sau despre familia personajului respectiv.

Către ce țări ajung vederile cel mai greu?

Să zicem către America. Au fost foarte multe, să zicem, care au depășit șase luni de zile. În Rusia au ajuns, să zicem, grupate, probabil după o anumită etapă a războiului. Au venit în jur de 10 cărți poștale odată. Am primit din Europa și din țările asiatice, China, Coreea. În colecția personală, cumpărate de la diverși colecționari sau târguri sau talciocuri, 10.000 de cărți poștale”, a povestit un ieșean.

La rândul lui, managerul Poștei Române, Valentin Ștefan, explică: „Imaginea oficiului poștal nu se va schimba semnificativ în perioada următoare, deși noi totuși avem investiții majore. Pe tot ce înseamnă infrastructură. Am refăcut Palatul Poștelor din Cluj, Palatul Poștelor din Piatra Neamț, Palatul Poștelor din Timișoara. În total, sunt investiții de aproape 20 de milioane de lei și urmează o investiție la Oradea, în județul Bihor, de 11 milioane de lei. Deci bani sunt, se investește, dar vă spun, nu putem vinde atâtea timbre încât să putem menține această infrastructură a clădirilor și a oficiilor poștale.

Încă un lucru, o schimbare majoră pe care am făcut-o la companie în ultimele săptămâni și anume aceea de a regândi felul în care facem angajările. Până acum, angajări se făceau la nivel de județ. Am schimbat acest mod și am centralizat recrutările la nivelul administrației centrale și, spre surprinderea noastră, avem până la 46 de aplicanți pe un loc”.

La Cluj a fost adus primul echipament de scanat colete și vor urma Brașovul, Timișoara, Iașul și Capitala.