Școlile profesionale, soluția pentru criza muncitorilor din construcții!
Este declarația făcută de directorul tehnic al Iasicon Iași, Gheorghe Baean. Acesta spune că școlile profesionale ar fi benefice și pentru tinerii din mediu rural care ar câștiga mai bine lucrând ca muncitori calificați și nu ca salahori. Dar deocamdată, spune Gheorghe Baean, la noi se apelează la muncitori din spațiul non-european. Continuă exodul forței de muncă, întrebarea adresată directorului tehnic al unei companii de construcții din Iași, Gheorghe Baean.
Din punctul meu de vedere ar trebui să facem ceva să ne aducem oamenii acasă. Noi avem câteva milioane de români, cred că cel puțin două milioane de români care lucrează în construcții în afară. Problema este legată de salarizare. Problema este legată de modul în care am negociat noi cu Uniunea Europeană acea manoperă. Noi trebuia să prindem în proiectele europene bani aferenți unei manopere corespunzătoare.
În momentul în care a apărut ordonanța 114, alte țări au mărit retribuția orară de la 11 la 18 sau 20 euro pe oră. Din punctul meu de vedere, ca România să poată accesa fondurile europene, trebuie să avem și noi măcar 10-15 euro pe oră. Și vă rog să notați asta. Dacă nu vom pune 10-15 euro, noi nu vom lua nici 50% din programele europene.
Ați avut sau aveți în continuare situații în care școliți la locul de muncă, cum se spune, muncitori iar ei devin din ce în ce mai bun și pleacă?
Să ne referim la învățământul dual. Am avut o întâlnire cu patronatul firmelor de construcții, cu guvernul, legat de învățământul dual. Este o idee bună, dar din punctul meu de vedere nu este finalizată. Adică chiar dacă noi punem cotă parte din banii respectivi ca să-i școlim, legislația le permite ca după ce termină să plece fără să recuperăm absolut nimic. Sunt multe firme, printre care și noi, care au făcut acest lucru. Muncitorii au plecat imediat după ce au terminat și au obținut calificarea. Ne temem de o denumire așa-zisă socialistă, școlile profesionale. Din punctul meu de vedere este o greșeală. Noi avem nevoie de școli profesionale în toate domeniile. Cu condiția ca în momentul în care termini școala, minim trei ani, să stai la o firmă din România. Pentru ca statul român să-și poată recupera cheltuielile. Este un dezastru la țară.
La țară sunt enorm de mulți copii pe care noi i-am putea școli. O parte se vor duce spre studii superioare, dar o parte dintre ei ar trebui să-i facem muncitori super calificați. Ca în așa fel chiar dacă după patru, cinci ani vor pleca în Uniunea Europeană să poată trăi bine. Eu sunt de la țară, dintr-un sat și mă uit cum pleacă oamenii de acolo salahori. Salahori sunt cei care dau la mână prin construcție. Ei merg pe 300-400-500 euro. Dacă i-am face calificați, ar merge pe 2000-3.000 euro. Și o parte din banii aceștia se vor întoarce în România. Dar încă o dată, haideți să facem un plan național de revigorare a școlilor profesionale, nu numai în construcții. Am prieteni care lucrează în agricultură, nu găsesc un mecanic, nu mai avem oameni calificați.
Salariile din România sunt comparabile cu cele din Uniunea Europeană? Pentru că vedem că lucrați, ca și alte firme de construcții, cu muncitori non-europeni.
Salariile la noi sunt cam cu jumătate, cu 60%, mai mici decât salariile din Uniunea Europeană. Pe mine mă deranjează foarte mult faptul că multe firme nu plătesc la bugetul de stat nimic. Și asta este o chestie foarte simplă. Se poate rezolva. Ai facturat 1.000.000 euro, trebuie să dai 22.500 euro la CAS. Dacă luna următoare nu-s plătiți nu mai poți factura. Închizi firma, pleci acasă.
Concurența e una acerbă și pe piața construcțiilor din România, cu ghilimelele de rigoare. Se fură muncitori sau specialiști bine pregătiți, ingineri de la o firmă la alta?
Absolut. Mai ales de către firmele străine care sunt ajutate de băncile lor cu scrisori de garanție. Pe noi nu ne ajută nimeni. Deci dacă o firmă din țara X are 2% dobândă pe scrisoare de garanție, la noi avem 8-9%. Deci noi am făcut Institutul de Oncologie care are 38.000m². Dar oi nu putem participa la licitația de la Spitalul Regional de Urgențe pentru că nu mai avem experiență similară. Că au trecut cinci ani. Cum adică experiență similară? Dacă noi am făcut Teatrul Național din Iași și acum, de exemplu, va ieși la licitație un alt teatru. Noi nu mai putem să participăm la licitație pentru că au trecut cinci ani? Luați legislația Băncii Mondiale.
Am lucrat pe Banca Mondială în Republica Moldova, am lucrat în România. Ei spun așa în caietul de sarcini. Ai făcut lucrări care, de exemplu, să aibă 10.000m² desfășurați care să aibă 2.000m² de fațadă, care să aibă atâția profilatură, atunci pot să intri în licitație. Dacă nu, nu. Trebuie să dovedești clar cu contracte.