Fără sponsori, premierele la Opera Națională din Iași ar fi de domeniul istoriei
Și asta pentru că, atrage atenția managerul instituției de cultură din Iași, Andrei Fermeșanu, subvenția de la stat acoperă puțin mai mult decât pragul supraviețuirii. Permite însă anumite producții. Mai ieftine. Opera Națională din Iași a încheiat stagiunea cu premiera Turandot de Puccini, iar costurile până în acest moment depășesc 200.000 de euro. Regia și luminile spectacolului poartă semnătura lui Rareș Zaharia, iar scenografia este creată de Alessandra Boffelli Serbolisca. 170 de artiști implicați, instrumentiști, artiști lirici, balerini, regizori de scenă, asistenți, dirijori și pianiști și 50 de oameni la tehnic. Decoruri și costume noi.
Managerul interimar al Operei Naționale din Iași, Andrei Fermeșanu, spune simplu: „Încă centralizăm toate sumele, dar este undeva peste 200.000 euro”. Andrei Fermeșanu, explică: „Fără sponsori nu se putea pune în scenă Turandot”.
Implicarea sponsorilor este importantă, însă ea nu este una de nivelul celor din Scala. Pentru a fi sponsor la Teatro alla Scala trebuie să donezi peste 1.000.000 euro. Nu o să întâmple niciodată în România lucrul acesta. Suntem recunoscători sponsorilor noștri pentru fiecare manieră în care se implică. Important în continuare în funcționarea instituțiilor de spectacole din România este subvenția de la Ministerul Culturii. Repet, și accentuez lucrul acesta, fără o subvenție totală din partea ministerului, instituțiile nu ar putea supraviețui. Este o subvenție îndestulătoare pentru funcționalități, pentru salarii și, sigur, pentru o anumită parte a producțiilor. Întotdeauna e loc de mai bine”.
Ca și mulți directori de instituții culturale preferă să pună în scenă librete sau piese care nu necesită mulți artiști, cu decoruri care pot fi reutilizate de la alte piese. Rareș Zaharia este regizor. A pus în scenă la Iași Turandot. Regizor de operă cu studii muzicale urmate la Iași, licențiat în Istoria Artei la București, a fost asistentul lui Silviu Purcărete, care i-a încredințat și reluarea spectacolelor sale pe marile scene europene.
„Opera este cea mai costisitoare formă de artă, pentru că implică foarte multe persoane. Adică operă nu poți să faci dacă nu ai orchestră în marea majoritate a operelor, dacă nu ai cor și soliști. Pe lângă remunerațiile lor, toate persoanele de pe scenă, adică soliști, cor de copii, trebuie îmbrăcate în costume. Costumele costă bani pentru că nu le face nimeni gratis. Trebuie decoruri, trebuie lumini, trebuie un personal tehnic. Adică e normal ca această formă de artă să fie costisitoare. După asta există variante care stau și de imaginația regizorului și de cum concepi spectacolul. Poți să faci spectacol cu mai puțini bani și să nu se vadă acest lucru. Dar nu ne putem compara de exemplu, cu bugetele din străinătate, mai ales de la marile opere.
Adică dacă Opera din București are un buget anual în jur de 20 de milioane de euro, ceea ce pentru mulți pare foarte mult, dar de fapt este foarte puțin. Pentru că 85% din bugetul lor se duce pe salarii. Gândiți-vă că opera din Paris are un buget în jurul a 300 de milioane de euro, deci cam de 15 ori mai mult”.
De ce avem nevoie de operă? Cum ne schimbă viața opera?
„Opera s-a născut ca o recreare a teatrului antic și teatrul antic avea această funcție aproape ritualică, pe care grecii o numeau catharsis. Ceea ce ne schimbă, ne face pe noi mai buni, într-un fel mai altfel. Această funcție aproape ritualică a teatrului antic a fost ceea ce s-a dorit atunci când s-a creat opera. Și atunci sigur că am fi mai săraci, mult mai săraci spiritual, dacă n-am avea-o”.
Statul român ar trebui să aloce subvenții mai mari. Pentru că în acest moment, în clipa în care 85% din buget se duce pe salarii, mai ai alte, utilitățile, bunuri și servicii…a invita un artist străin din afara companiei pentru a face premiere, spectacole, pentru astea rămân foarte, foarte puțini bani. Și atunci ar trebui bugetul un pic mărit sau o altă lege a salarizării care să permită mult mai ușor companiilor să investească în operă” a răspuns regizorul Rareș Zaharia. Spectacolele s-au jucat deja cu casa închisă. E drept că până la finalizarea noii clădiri a Operei, instituția împarte sediul cu Teatru Național, așa că spectacolele sunt puține și deseori biletele se epuizează în 15 minute.