Iașul este județul cu cel mai mare număr de note de 10 după Capitală după publicarea rezultatelor inițiale de la Evaluarea Națională 2024!

Iașul este județul cu cel mai mare număr de note de 10 după Capitală după publicarea rezultatelor inițiale de la Evaluarea Națională 2024!

Așa arată raportul Inspectoratului Școlar Județean Iași. Rezultatele la promovabilitate plasează județul Iași pe locul 11. Ceea ce nu spune raportul Inspectoratului Școlar este că există scoli cu zero promovabilitate sau unități de învățământ în care elevii promovați după Evaluarea Națională pot fi numărați pe degetele unei singure mâini.

Obținerea notei 10 nu a venit ușor. M-am pregătit intens de la începutul clasei a VIII-a. Pot spune că am muncit și cred că acest lucru a s-a văzut și în rezultat. Am muncit de-a lungul celor patru ani de gimnaziu. Nota 10 mi-a adus o bucurie imensă și o satisfacție de nedescris. Bineînțeles, m-am simțit mândră de mine și de munca depusă și am realizat astfel că toate sacrificiile pe care le-am depus de-a lungul acestor ani au meritat. Aceste sacrificii au reprezentat probabil toate orele pe care le-am depus în loc să mă ocup cu activități care mi-ar fi adus o anumită satisfacție doar pe moment. Mi-aș dori să urmez studiile profilului Matematică-Informatică, deoarece acesta cred că mi-ar deschide mai multe uși și ar reprezenta un avantaj pe viitor.

Bianca Luchian, elevă la Colegiul Emil Racoviță din Iași, unul din cei șapte elevi de nota 10. Topul decariștilor a adus și surprize. Pentru prima dată, Colegiul Costache Negruzzi nu bifează niciun 10. Apar două instituții de învățământ particular cu trei elevi de 10. Directoarea unei școli particulare care are doi elevi de nota 10, Anca Colibaba, spune simplu.

Da. Eu sunt convinsă că un copil vine în școală cu bagajul pe care familia i-l predă, cel genetic, dar și cel educațional. Pe de altă parte, trebuie să vă spunem că în ultima vreme, părinții tineri sunt foarte ocupați și consideră că școala are un rol mult mai mare decât pe vremuri în ceea ce privește și componenta de educație, nu numai pe cea de instrucție.

Director Anca Colibaba. În mediul rural, însă, tabloul rezultatelor la Evaluarea Națională nu e deloc roz. Școala din Feredeni-Poieni are zero promovabilitate. Cinci candidați, un absent și patru elevi care nu au trecut Evaluarea Națională. În total, la Feredeni învață peste 80 de copii. Directorul școlii din Poieni, care are în subordine Feredeniul, Marius Cârțu, are explicații. În pandemie nu s-a prea făcut școală și nici părinții nu acordă importanță studiilor.

Da, așteptăm contestații, sperăm, sperăm.

Cum vă explicați situația?

În general, dezinteres. Copiii au prins și perioada de pandemie, pe ei i-a lovit cel mai tare, pe cei de acolo. Asta este.

N-au avut semnal la internet, la tablete?

Au fost probleme grave atunci. Am avut acces la tablete și telefoane la un moment dat, dar semnalul, condițiile de acasă.

Adică n-au putut face ore în pandemie.

Da, un pic mai greu la ei.

Sperați ca după, după contestații, să se schimbe situația?

Sperăm.

Și părinții copiilor de acolo-s interesați ca ei să învețe?

O parte, ca peste tot, o parte sunt interesați, o parte mai mai slabă.

Directorul școlii din Poieni, Marius Cârțu. Școala din Mironeasa. 20 de candidați, 12 picați, cinci absenți și trei au promovat Evaluarea Națională. Am sunat-o pe directoarea școlii din Mironeasa, dar răspunsul a fost sec.

Mă confundați cu altcineva. Ați vrut să sunați în altă parte probabil.

Ajungem la Școala Generală Războieni. 12 candidați, un absent, opt picați și trei elevi care au trecut evaluarea. Iar exemplele pot continua. Expertul în educație, Ovidiu Pânișoară, explică.

Nu, cu siguranță nu vorbim de faptul că nu-i duce capul. Noi avem, ca populație, un nivel de inteligență destul de ridicat. Studiile demonstrează acest lucru.

Modul în care se face școală nu mai e motivant pentru unii dintre copii. Suplinitorii care sunt destul de mulți în sistem nu fac întotdeauna ce trebuie și coroborate, cele două fenomene duc la un dezinteres, la o tendință de a lăsa lucrurile așa cum se întâmplă și la credința faptului că până la urmă, într-un fel sau altul, vei reuși în viață și fără școală. Aici cred eu că este marea problemă, pornind de la modul în care noi îi facem pe acești tineri care în alte situații reușesc foarte bine să fie interesați și de școală. Adică tocmai trebuie să-i dai copilului un orizont să se vadă și el că poate să facă ceva, să simtă că el contează, lucru pe care, teoretic, școala nu le mai face.

Expertul în educație, Ovidiu Pânișoară. Contestațiile ar mai putea salva statisticile multor școli din județul Iași. Cum povestea un director de școală cu zero promovabilitate. Are un elev cu 4,95. Sigur va primi un 5 și școala trece de pragul zero admis la Evaluarea Națională. În felul acesta, și funcțiile multor directori sunt salvate.