Care sunt trei lecții importante pe care le putem învăța de la câini
Bine v-am regăsit la rubrica iubitorilor de animale. Sfârșitul acestei săptămâni ne aduce Animal Fest, un eveniment marca Universitatea de Științele Vieții. Curs de prim ajutor pentru animale de companie, parada raselor de câini, concursuri cu diverse teme, expoziție de păsări ornamentale, animale mici, mari, reptile, progresie de dresaj cu cai, doar câteva dintre activitățile prevăzute în programul Animal Fest. Invitatul nostru din această săptămână este un om special, prezentator invitat, doctor medic veterinar Brîndușa Gheorghiu, specialist al Asociației Chinologice Române în domeniul chinologic, instructor de dresaj canin și arbitru chinologic de frumusețe. Bun găsit, Brîndușa.
Cu mare drag și cu mare respect și cu mare mulțumire că sunt pentru a 2-a oară invitată la acest extraordinar manifest pentru viață, pentru dragoste pentru oameni, pentru animale, organiza de USV Iași. Mă voi denumi ca fiind Brîndușa și câinii, așa cum mă știu toți din lumea chinologică încă din anul 1992. Pentru că da, am 32 de ani de experiență în domeniu chinologic, unde într-adevăr am pășit ca un timid tehnician veterinar, apoi ca medic veterinar, urmând mai departe să evoluez alături de câini pentru că am învățat să fiu Brîndușa de la câini. Bineînțeles, între timp am devenit și instructor de dresaj canin atestat și arbitru chinolog internațional și specialist în domeniul chinologic. Dar vreau să le spuneți ieșenilor un singur lucru, că eu sunt Brîndușa, pe scurt și că sunt copilul, adolescentul, omul matur, acum am 49 de ani, care trăiește cu și pentru câini și care știe că singura salvare a noastră, a umanității, a omului, sunt câinii și bineînțeles celelalte animale pe care le avem pe lângă noi.
Din punctul dumneavoastră de vedere, Animal FEST, cum schimbă viața comunității?
Animal FEST este un mare trebuie și trebuia să fie un mare trebuie încă de după revoluție, pentru că prin Animal FEST se întâmplă ceea ce ar trebui să se întâmple în întreaga țară, nu doar în câteva orașe, că mai sunt câteva orașe care fac ceva similar, având același scop nobil a promovării dragostei și pasiuni responsabile pentru animale.
Animal FEST este un trebuie pentru toți oamenii și cei care iubesc animalele, cei care nu iubesc animalele pentru că reprezintă în primul rând, cea mai inspirată și mai importantă sursă de la care se poate învăța cum să fim mai buni pentru noi oamenii, în primul rând și bineînțeles, pentru aceste suflete nevinovate, necuvântătoare care sunt în viața noastră. Deci Animal Fest este un trebuie și mă bucur că sunt pentru a doua oară invitată și pot câteva ore să stau de vorbă ca speaker cu absolut toți cei prezenți pe orice temă legată, bineînțeles, de câini, în cazul de față.
Cum e noua generație de medici veterinari?
Extrem de pasionați. Am foarte mulți elevi, am foarte mulți prieteni, vă dați seama, în domeniul nostru chinologic, medici veterinari, viitori medici veterinari care vor să învețe și bineînțeles, consideră Facultatea de Medicină Veterinară ca fiind o adevărată trambulină de pe care să te lansezi. Facultatea de Medicină Veterinară și pentru mine a reprezentat o deschidere a orizonturilor și mi-am dezvoltat capacitatea de a privi acest subiect al acordării asistenței veterinare nu doar strict prin prisma veterinarului, ci și prin prisma omului și prin toate celelalte unghiuri din care putem privi acest subiect, de la omul simplu până la specialistul în domeniu.
Deci veterinarii, mă bucur tare mult, chiar și din generațiile vechi, să știți, apelează la mine și la colegii mei, care suntem în specializați în domeniul chinologic, pentru că sunt conștienți de faptul că cu cât vom aprofunda mai bine acest subiect al câinilor, plecând de la câinii de rasă cu pedigree și, bineînțeles, continuând cu ceilalți în egală măsură, cu atât vom putea să ne facem meseria mai bine. Și, bineînțeles, va fi pace, armonie, sănătate, fericire, ceea ce ne dorim cu toții, până la urmă.
Care sunt trei lecții importante pe care le putem învăța de la câini, de la patrupedele pe care le vrem în curtea casei?
Sunt trei cuvinte celebre plecate, inspirate, cel puțin pentru mine, din limba engleză, love, trust, loyalty – dragoste, încredere și loialitate, ceea ce în ziua de astăzi, din nefericire, trebuie să reînvățăm să iubim, să reînvățăm să avem încredere în noi înșine și m cei din jur și să ne fim nouă în primul rând loiali și celor ce ne sunt dragi. Pentru mine, câinii au reprezentat salvarea mea. De aceea sunt poate și un pic prea pasională și emotivă pe acest subiect. Pentru că începând cu clasa a X-a eu am învățat să exist, să trăiesc, să vibrez, să mă cunosc și să iubesc. Deci o spun cu mâna pe inimă, au fost salvarea mea. Sunt salvarea mea de 32 de ani și sper din suflet să pot să fiu încă pe atâta, mai ales că de 7 ani sunt și mămică, așa că pot să îmi cresc, să-mi educ copilul exact cu tot ceea ce am învățat în peste trei decenii de la câini.
Întrebare frecventă. De la ce vârstă a copilului pot avea un câine în casă sau îi pot lua un câine? Sau dacă voi deveni mămică, trebuie să dau câinele la adopție?
Deci plecăm cu răspunsul primei întrebări. Vârsta copilului este dată de capacitatea, posibilitatea întregii familii, nu vârsta copilului trebuie să fie cea care definește momentul alegerii aducerii în familie a unui noi membru cum este un câine pentru că e un nou copil, ci capacitatea familiei de a se informa, de a se educa, de a avea un program regulat, de a ști ce să facă și cum să facă ca toată familia să fie fericită. Pentru că de exemplu, gândiți-vă la mine, copilul meu s-a născut printre câini și câini mari. Încă de când era la mine în burtică, el a fost iubit, adorat de pisicile din casă, de câinii din casă. Dar am știut să-mi duc câinii și pisicile tocmai ca să fie cei mai buni prieteni. Suportul moral, fizic, psihic, intelectual, chiar să știți emoțional clar pentru fiul meu.
Deci eu am fost adultul, șeful de haită care am gestionat relațiile în familie astfel încât toată familia este fericită. Din nefericire, unii dintre membrii familiei mele cu patru piciorușe au murit de bătrânețe. De exemplu, pisicuța care mi-a crescut copilul peste 6 ani a trebuit la 22 de ani s-o lăsăm să se ducă acolo sus, unde cineva ne iubește. Deci răspunsul este ședința pe care trebuie să o aibă familia și capacitatea sa de a se implica și de a avea o astfel de responsabilitate. Creșterea, educarea, dresarea, introducerea în familie a unui nou membru, cum este un câine, pentru că eu ca părinte trebuie să-mi educ și câinele față de copilul meu, dar trebuie să-mi duc și copilul față de câine. Deci eu sunt liantul dintre câine și copil, nu societatea, nu Doamne Doamne, nu cerul, nu curtea, nu lanțul, nu cușca.
Deci dacă vrem să luăm în câine în familie, momentul este acela care este decis de întreaga familie, pentru că este o răspundere a întregii familii, nu doar a unui membru. Iar în ceea ce privește ce mi-ați spus dumneavoastră vizavi de anumite mămici care consideră că trebuie să își dea animalele, nu contează că sunt pisici, că sunt căței, sunt papagal, hamster și ce mai avem pe acasă, e o mare greșeală, pentru că noi, ca oameni, din cauza vieții ăsteia nebune în care trăim și vedeți cum trece timpul, am ajuns, din nefericire, destul de aproape de ceea ce numesc eu impotență emoțională. Nu mai suntem capabili să simțim emoțiile, să ne transmitem corespunzător emoțiile. Ori aici intervine rolul animalului din casă, în cazul de față câinele. Dacă e un câine educat sau în curs de dresaj.
Dacă eu, ca părinte, am acest ajutor al meu, că copilul meu va fi mult mai fericit, mult mai sensibil, va învăța să iubească nonverbal, comportamental, va învăța să atingă, să mângâie, să îmbrățișeze și să fie cu adevărat responsabil. Să iubească. Pe scurt, să iubească responsabil. Deci e o mare greșeală pe care o fac părinții ce decid să își înstrăineze prietenii necuvântători atunci când vine în familie un copil sau vin mai mulți. Pentru că într-adevăr este greu, este foarte greu, dar nu este imposibil. Iar rezultatul în timp este ceva fantastic pe care noi oamenii, nu-l vom putea egala niciodată. Dragostea, educația, sprijinul moral, emoțional, empatia pe care o simte un copil care crește alături de un câine, credeți-mă că niciun om nu o poate transmite și nu poate învăța pe copilul respectiv.
Și ultima întrebare. Se spune că frumusețea stă în ochii privitorului. Există câini frumoși și câini urâți?
Răspunsul meu este următorul. Toți copiii sunt frumoși, toți oamenii sunt frumoși, toți câinii sunt frumoși. Ce este important însă ceea ce este frumos din punctul meu de vedere, să fie și potrivit pentru mine. Deci nu, nu există câini frumoși și câini urâți. Pentru că eu de câte ori am avut ocazia, în toată educația mea, eu le spun tuturor câinele, ca și copilul, este victima omului. Deci nu, nu există câine urât, există om urât, dacă vreți să o luăm așa, care nu știe, nu vrea, nu poate să învețe să se schimbe și să arate tuturor cât de frumos este câinele său.
Doctor medic veterinar Brîndușa Gheorghiu. Universitatea de Științele Vieții Ion Ionescu de la Brad a anunțat organizarea celei de-a patra ediții a evenimentului dedicat întregii comunități iubitoare de animale.