Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri

În această zi, femeile vopsesc ouăle. Cine n-a terminat de tors nici că mai toarce. Joimăriţa le pedepseşte pe femeile leneşe, le bate peste degete şi le arde cânepa netoarsă. Nu se lucrează în această zi. Se face, în schimb, borş. Borşul din Joia Mare ţine tot anul.

Cine doarme în această zi va fi leneş şi netrebnic, adică nu va fi bun de treabă, până în anul următor. Fetele fac iar vrăji, ca să fie plăcute băieţilor.

În Joia Mare cade Nunta urzicilor. Din momentul în care înfloresc, urzicile nu mai sunt bune de mâncat. În unele locuri există obiceiul de „strigare peste sat”, asemănător celui de la Lăsata Secului. Tinerii se strâng şi, într-o formă ce poate aminti unui orăşean de brigăzile de agitaţie, fac publice greşelile celor păcătoşi.

În Joia Mare femeile vopsesc ouăle. Cele roşii se numesc merişoare. Cele cu modele se numesc, de la o zonă la alta, ouă împistrite, încondeiate, scrise, pictate ( pictate cu ceară ), muncite, chinuite. Legendele despre ouăle de Paşte sunt foarte numeroase. Primul ou încondeiat de încercare se numeşte „cearcă”.

În această zi, credincioșii nu au voie să spele haine (indiferent că e vorba de spălat la mână sau la mașina de spălat). De altfel, Miercurea Mare este ultima din această săptămână în care se poate spăla.

De asemenea, potrivit tradiției, două alimente sunt total interzise, inclusiv pentru persoanele care nu țin post: oțetul și urzicile.