Semnal de alarmă lansat de Agent Green pentru pădurile din Iași
Tăierile făcute de o corporație internațională în pădurile din Popești, județul Iași, încalcă legislația UE.
De doi ani, Agent Green monitorizează și tăierile de la Popești care au fost făcute în absența unui plan de management Natura 2000 și a unei evaluări adecvate, așa cum prevede legislația europeană. În doi ani, corporația – care în campaniile de PR pune accent pe sustenabilitate și protejarea pădurii- a extras o cantitate de lemn de peste 3.200 metri cubi. În principal fag și stejar. Raportul Agent Green a arătat și încălcări ale sistemului SUMAL de trasabilitate a lemnului, iar acum activiștii atrag atenția asupra unor experimente demarate în pădurea de la Popești, experimente care nu se bazează pe studii științifice. Inginer Dan Turiga, Agent Green.
Noi am descoperit în pădurea de la Popești, Iași, care se suprapune și cu o arie naturală protejată, mai exact pădurea Frumușica-Floreanu, carre este arie naturală protejată de interes comunitar. Acolo sunt tăieri și în prezent au fost și în trecut. Noi de 2 ani ne preocupăm de această zonă. Tăieri masive de pădure, așa zisele tăieri progresive, care în mod normal ar trebui să fie dictate de ritmul natural de regenerare a pădurii. Am găsit aceste tăieri depășind acest ritm, o mare grabă de a extrage masiv masa lemnoasă fără să fie asigurată regenerarea principalelor specii de acolo, care sunt stejarul și gorunul.
Mai mult decât atât, fiind suprapunerea pădurii cu arie naturală protejată, atunci în procesul de exploatare trebuie să se țină cont de anumite măsuri de minimizare a impactului asupra speciilor de interes comunitar. N-au ținut cont nici de aceste măsuri deoarece am găsit în cuprinsul acestor tăieri lipsa arborilor pentru biodiversitate, care sunt obligatoriu de păstrat în cuprinsul suprafețelor parcurse cu tăieri.
De asemenea, am găsit degradarea unor zone umede și blocarea unor văi naturale cu pământ și resturi de exploatare pentru a le putea traversa cu tafurile forestiere. Blocarea acestor văi fragmentează habitatul umed și pune în pericol toate viețuitoarele care depind de acea zonă umedă.
Ați monitorizat tăierile de la Popești, județul Iași. Vorbim de o pădure aflată într-un patrimoniu privat. Ce cantitate de lemn credeți că s-a extras?
Noi monitorizăm în alte zone de o perioadă mai lungă de timp, dar la Popești, de 2 ani de când noi monitorizăm, recoltările de lemn depășesc nivelul a 3-4.000m³, însemnând nu doar zona efectiv pe care am introdus-o în acel raport, ci o arie mai largă.
Ați monitorizat și traseul lemnului? Unde ajunge și dacă în ceea ce privește sistemul, totul este conform legii?
Am monitorizat și procesul de trasabilitate a lemnului, am descoperit expediții de lemn care merg la niște fabrici care sunt procesatoare pentru IKEA în Miercurea Ciuc și referitor la procesul de trasabilitate al lemnului și conformarea la cerințele SUMAL, sunt foarte multe deficiențe din acest punct de vedere, confirmate chiar de Garda Forestieră Suceava, pe care Garda Forestieră le-a sancționat contravențional, iar despre foarte multe a făcut doar constatarea că faptele-s prescrise. Deficiențe sunt legate de fotografiile urcate în sistem, aferente transporturilor, traseele care, foarte mult sunt dubioase, să spunem așa, pentru că nu urmează propriu-zis rutele de circulație, este o suspiciune că opresc GPS-ul, și în în această situație, sistemul trasează o linie dreaptă în configurarea traseului pe zona în care GPS-ul a fost oprit și o să vedeți niște linii drepte care traversează munți, ape și văi, care sigur că nu-s traseele naturale pe care le-au parcurs camioanele.
Dacă ar trebui să trageți concluziile în cazul tăierilor de la Popești, județul Iași?
Dacă vor continua în același fel, impactul este unul negativ și din păcate este un efect ireversibil, pentru că nu putem cum se mai pot reface efectivele de amfibieni care ar fi putut fi afectate sau foarte greu sau aproape imposibil mai poți reface compoziția pădurii odată ce nu ai mers gradual cu regenerare a tuturor speciilor și ai forțat cumva, fără să existe, stejarul și gorunul suficient de bine reprezentate. Deci se creează dezechilibre, care pot fi unele dintre ele ireversibile. În urma deplasărilor noastre în teren probabil că au aflat că am fost acolo pentru că aveau stocuri de lemn tăiat și aceste zone cu stocuri, ei de obicei le monitorizează cu camere video pentru a lăsa aparența că fac un un lucru bun. Au plantat câteva zeci, sute de exemplare de stejar și gorun în tuburi de tubex.
Este un experiment pe care și-l permit. Această procedură nu-i prevăzută nicăieri de normele tehnice silvice. Aceste tuburi de tubex pot favoriza supra-înmulțirea unor insecte datorită căldurii zonale pe care o produc și aceste insecte pot fi unele defoliatoare care să să pericliteze pădurea și ne îngrijorează și atitudinea lor de a-și permite experimente necertificate de studii și de normele tehnice care se aplică în păduri. IKEA nu e cu nimic mai presus sau mai prejos de ceea ce se întâmplă în restul pădurilor României. Se înscrie perfect în peisaj. Nu am găsit nicăieri exemplul pe care îl dau în campaniile lor de PR, cum că ar pune mare accent pe sustenabilitate și pe protejarea naturii. Fac o exploatare a pădurii industrială comună cu toți ceilalți proprietari și administratori de fond forestier.
Replica suedezilor nu s-a lăsat așteptată. „Suntem în dezacord complet faţă de cele menţionate în raportul publicat recent de către Agent Green şi Bruno Manser Fonds”, susțin cei de la Ingka Investments pentru Agerpres. Ei adaugă că practicile de gestionare a pădurilor sunt în acord cu standardele de mediu, „inclusiv cele ale Directivei UE privind habitatele”.
Totodată, „căutăm în mod constant modalităţi de a inova şi de a ne îmbunătăţi practicile. De exemplu, anul trecut, am ales să nu intervenim asupra unor terenuri forestiere pe o suprafaţă de 1.400 de hectare, care nu au fost încă clasificate ca păduri multiseculare, anticipând noile criterii ale Comisiei Europene care vor intra în vigoare”, afirmă reprezentanții de la Ingka