Cum ne ferim de deepfake-uri și cum alegem sursele de informare în mod corect

Fenomenul deepfake a luat amploare în ultima perioadă. În România, oameni din politică au fost victimele deepfake-urilor fie prin imagini sau videoclipuri. Totuși, cum alegem sursele de informare în mod corect și la ce trebuie să fim atenți? 

Pe rețelele sociale, persoanele se plâng cum primesc mesaje fake prin care sunt anunțate că au colete blocate la vamă. Dau click pe link, iar banii le sunt luați din cont. Știm măcar un apropiat care a pățit asta sau am văzut o postare pe grupuri în care cer lămuriri. Ana-Maria Diceanu, founder & CEO, Brain 4 Strategy și gazda singurului podcast de PR, Brain It Forward, ne vorbește despre fenomenul deepfake și cum ne ferim de știrile false, într-un interviu marca Radio HIT.

Cazul Roșia Montană. Ar trebui activată comunicarea în caz de criză?

Am urmărit, ca orice specialist în comunicare de criză, cazul. Cred că trebuie să luăm câteva lucruri pe care ar trebui să le aplicăm dacă suntem, nu știu, un brand, o companie. În primul rând, nu s-a lucrat pe scenarii. Adică s-a ieșit cu o declarație înainte să avem verdictul final, ceea ce a dus la clar diminuarea reputației. S-a văzut clar că nu s-a lucrat pe scenarii. Și în criză trebuie să lucrezi pe scenarii.

E un un lucru pe care eu tot timpul îl spun. E o greșeală să comunici prea repede, prea mult, dar și prea târziu, prea puțin. Aici cred că s-a comunicat prea mult și prea repede, fără a aștepta cumva momentul ideal pentru comunicare, în care avem toate informațiile pentru că într-o situație de criză este extrem de important să pui cât mai multe întrebări, să-ți faci scenarii și să-ți faci o strategie de comunicare. De aia avem training-urile de criză, simulare de criză înainte ca o criză să se întâmple, tocmai pentru a reacționa rapid.

Cum poate influența fenomenul deepfake încrederea publicului în informațiile și sursele de știri?

Asta cu deepfake este un subiect la care trebuie să fim cu toții foarte, foarte atenți. Deepfake este încercarea unor oameni să schimbe un conținut video, audio sau poză pentru a frauda, pentru a câștiga lucruri. Vedem asta din ce în ce mai mult. Despre ce se vorbește și ca om de comunicare, cumva mă sperie acest lucru, se vorbește foarte mult despre o gândire fără încredere, iar PR-ul, comunicarea este despre a construi încredere și reputație. Sunt așa un pic în balanță pentru că îmi vine să spun nu mai aveți încredere în absolut tot ce citiți și vedeți în social media. Se vorbește în perioada asta despre cyber security mindfullness, un termen luat așa din zona de mental health.

Ce spune el este să nu mai reacționăm la emoție, la un impuls, pentru că asta se întâmplă cu astfel de informații, îți creează o emoție, iar tu cu emoția aceea dai mai departe, crezi, faci un click, ai o acțiune și atunci e bine să nu crezi tot ce vezi, dar în același timp noi ca oameni de comunicare spunem – ia-ți informația din surse verificate și presa este una dintre aceste surse.

Mai este oare presa una dintre aceste surse verificate? Pentru că noi vorbim acum de deepfake, dar de cealaltă parte avem de mult fenomenul fake news.

De 3 ani cred că merg prin licee și predau zona asta de media literacy, cum să ne ferim de fake news. Până acum era credința că tinerii nu sunt afectați de fake news, că nu existau în social media, existau mai mult în platforme online și de presă. Cred că aici trebuie să facem diferența între fake news și false news, că sunt cazuri în presă în care o informație neverificată a fost făcută publică. Fake news are la bază această intenție de a face rău sau de a câștiga ceva.

Jurnaliștii cred că ar trebui să aibă acest omuleț în minte să zic ok, hai să verific totuși, să mă uit, să verific, să nu am impulsul acela, trebuie să dau. Știrile sunt foarte rapide și trebuie să ne uităm la sursele din presă credibile, pentru că sunt o groază de platforme care sunt menționate ca fiind presă și nu sunt de fapt presă. Să fie semnat articolul, să mai scrie și altcineva despre subiectul respectiv, pentru că dacă îl văd pe o singură platformă, poate ar trebui să-mi pun niște semne de întrebare să văd cine a mai scris despre el, dacă este semnat, dacă e o poză veridică.

Credeți că tinerii și în special oamenii fac această muncă de research, de căutare? Mai ales că foarte mulți se informează din bula de pe rețeaua de socializare, de pe Tiktok, adică roboțeii trimit către ei informațiile care cred că-i interesează. Vedeți un tânăr adolescent citind pe platformă? 

Da, e o întrebare grea. Ceea ce facem noi acum este un pas în a educa populația și cred că trebuie să vorbim de cât mai multe ori despre asta. Eu am o fetiță, are 12 ani și este pe social media. Nu are cont de Tiktok, nu are cont de Instagram, înțelege de ce am vorbit cu ea și înțelege de ce și tot ce vede conținut video, își pune de trei ori patru ori câteva întrebări, astfel încât să fie o învățare critică sau o căutare critică a unor informații. Și cred că e rolul nostru, ca mass-media, ca oameni de comunicare, ca părinți, să încercăm să vorbim cât mai mult cu copiii despre toate aceste fenomene care probabil ajung la ei mai repede decât ajung la noi.

Să spunem că aveți vreun exemplu de cazuri în care deepfake-urile au influențat discursul public sau reputația unei organizații?

Da. Recent am citit o știre despre o companie. Un director de companie care a primit un telefon de la șeful lui în vederea transferării unei sume de bani către un furnizor. Banii au fost transferați. Ulterior a aflat că acea conversație era de fapt un deepfake. Vorbea cu un AI și foarte ușor putem să cădem în capcană. Bineînțeles, banii au fost pierduți, subiectul a ajuns în presă. Este foarte greu să spui Ok, acum e în jurul nostru, trebuie să avem grijă. Ia-ți timp și sună-l tu, după ce te-a sunat el, sună-l tu sau dă-i pe canalele oficiale un alt mesaj. Nu te gândești prima oară la asta. Prima oară te gândești ok, m-a sunat șeful, hai să fac ceva sau uite, l-am văzut pe cutare, hai să dau share.

Cred că e esențial companiile, brandurile, oamenii, persoane publice, unu la mână, să monitorizeze social media constant, pentru că o astfel de știre circulă foarte repede. Dacă o vezi foarte târziu, s-ar putea ca damage-ul să fie mult prea mare. Pe de altă parte, tot ce creăm ca și conținut să preluăm acel obicei de watermark, că e video, că e poză, că e audio, să avem un un semn astfel încât să fie foarte greu de prelucrat.

Dacă vorbim de inteligența artificială, de deepfake-uri, pare că nu mai păreau posibile acele cazuri în care doamne sau domnișoare din România își vând averea pentru a scoate din penitenciar sau pentru a ajuta un prinț nigerian. Și totuși e posibil. Cum vă explicați?

Din păcate, uneori vrem să credem. Uneori vin către noi povești și vrem să credem în acele povești sau nu suntem atenți când facem un gest sau nu gândim suficient de de profund. Noi, ca agenție, lucrăm într-o campanie. Se cheamă siguranță online și asta vorbim cu oamenii, despre cum să fie sigur pe internet și vorbind cu prietenii, cu rudele tot timpul, uite, eu am aflat asta, am aflat asta, tot vin la mine o dată pe lună câte o verișoară, chiar și sora mea. Ieri m-a sunat pe același subiect că i s-au furat banii, că a dat click și n-a știut ce să facă, că a primit un SMS despre pachetul tău e blocat la vamă, dă click aici să-l deblochezi. După aia s-a gândit stai puțin, că eu n-am niciun pachet.

Cred că trebuie să intre cumva în reflexul nostru de a verifica înainte de a da orice click. Și eu primesc pe facebook o groază de cereri în prietenie de la oameni pe care nu îi cunosc. Remove, remove, remove nu mă interesează. Nu-l cunosc, nu avem prieteni comuni, nu am de ce să mă împrietenesc cu el, dar de multe ori vrem să credem o poveste.

Despre Ana-Maria Diceanu

Ana-Maria Diceanu este founder & CEO, Brain 4 Strategy și gazda singurului podcast de PR, Brain It Forward – care a obținut în 2023 titlul de cel mai bun podcast la Webstock.

Ana-Maria și-a început cariera în anul 2000 și este una dintre primele profesioniste în relații publice din România, având peste 20 de ani de experiență în comunicare corporate și zece ani în comunicare de criză. În 2018, a fondat agenția de relații publice și comunicare Brain 4 Strategy și a devenit co-fondatoare și președintă în România pentru Global Women în PR Association, adunând periodic profesioniste din domeniu. În ultimul deceniu, a coordonat comunicarea de criză, comunicarea corporate, managementul de probleme și reputație, precum și evaluarea relațiilor publice pentru clienți din diferite domenii, precum sectorul bancar, retail, farmaceutic, IT&C și petrolier.