Scurtă istorie a cartierului Tătărași
Cartierul ieșean Tătărași își trage numele și istoria din vremuri îndepărtate, încă de când Moldova era pârjolită periodic de către popoarele invadatoare. Astfel tătarii căci de la ei provine numele, aveau drumul lor prin codrii din zonă în drumul spre Iași unde mergeau cu gânduri războinice. Treceau Prutul prin zona Ungheni pe unde erau locuri cu apă mică și se aciuau în pădurile de pe dealul Tătărașilor așteptând momentul prielnic. Dealtfel o legendă spune că o oaste tătară a hotărât la un moment dat să se stabilească în vecinătatea cimitirului evreilor de unde nu au mai plecat formând comunitatea ciurchenilor, numele provenind de la kirchizi, un neam tătăresc foarte aprig și războinic. Apoi, undeva prin secolul al XVII-lea, călugării de la Biserica Nicoruță care se află în latura estică a orașului și anume în latura Tătărașilor, primesc de la domnitorul Miron Barnocshi pentru a-și spori veniturile un loc al lor pe care să-l gestioneze și să prospere cartierul. Astfel se ridica pe dealul Tătărași un han, circa 20 de case, un heleșteu pentru pește (lacul Ciric ) astfel cartierul începând să crească ajungând să se unească cu orașul la apus prin valea Căcainei iar spre nord cu Rufenii.
În timp, zona a ajuns unul din marile cartiere ale Iașiului, ceea ce l-a determinat pe inimosul și filantropul primar ieșean Scarlat Pastia, să-și doneze terenul din Ciric de la Viile lui Dragoș pentru a înființa un nou cimitir care să facă față populației din zonă. Astfel în secolul al XIX-lea ia ființă și cel mai mare cimitir pe care l-a avut Iașiul și anume Cimitirul Eternitatea .
Odată cu înfiinţarea în 1919 a Societăţîi Culturale Ateneu, Tătăraşi devine loc de întâlnire şi desfăşurare a manifestărilor culturale, cenacluri literare, şezători şi loc de promenadă pentru personalităţile culturale ale vremurilor.
Cimitirul „Eternitatea”
A fost înființat la inițiativa lui Scarlat Pastia, primar al Iașului și filantrop și a fost amenajat la periferia orașului, pe terenul numit „Via lui Dragoș” situat pe dealul Tătărași, teren aflat în proprietatea lui Pastia și pe care acesta l-a donat urbei. Cimitirul trebuia să înlocuiască numeroasele cimitire bisericești ale Iașului, cimitire care erau destinate a dispărea pentru a asigura salubritatea orașului și a permite sistematizarea urbană.
În actul de donație primarul Pastia punea trei condiții:
- cimitirul să se numească Eternitatea;
- organizarea cimitirului să fie realizată în decurs de doi ani;
- municipalitatea să construiască o stradă care să lege orașul de cimitir.[2]
Deși terenul a fost donat în anul1868, amenajările au durat mai mult de doi ani astfel încât primele înhumări au fost făcute începând cu anul 1876.
Cele mai frumoase și impunătoare monumente funerare din acest cimitir au fost realizate de către sculptorii pietrari Frederic Fairing (1863-1935) și Salvador Scutari (1880-1932), ambii înmormântați în același cimitir.
În prezent, cimitirul se întinde pe o suprafaţă de 24 de hectare, fiind îngropate aici peste 900 de personalităţi marcante. Cele mai multe dintre mormintele personalităţilor sunt grupate în jurul Bisericii „Sf. Gheorghe”. Cavourile marilor familii boiereşti sau cele ale primarilor vestiţi ai Iaşului, printre care Balş, Sturdza, Catargiu, Şuţu, Ghica, Moruzi, Mavrocordat, Tăutu, Racoviţă, Văsescu, Rojniţă, Sculy-Logothetides, Adamachi, Cananău, sunt adevărate opere arhitectonice. Printre personalităţile înhumate în acest cimitir se numără Ion Creangă, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Otilia Cazimir, Garabet Ibrăileanu, George Topârceanu, Mihail Kogălniceanu, Ştefan Procopiu, Vasile Conta şi Sabin Bălaşa.
Primăria Municipiului Iași a primit în mod oficial de la Ministerul Culturii Ordinul nr. 3.071 / 2020 privind „clasarea ca monument istoric a imobilului situat la adresa poștală strada Eternitatea, nr. 121, municipiul Iași, județul Iași, în Lista monumentelor istorice, cu denumirea «Ansamblul Cimitirului Eternitatea», în categoria IV – monumente memoriale și funerare, a – ansamblu, grupa B, referitor la ansamblu și 40 de componente ale sale”. Anexa ordinului include 40 de monumente și ansambluri funerare, mausolee și cimitire militare aflate în Cimitirul Eternitatea.
Cartierul Tătărași este privilegiat și de dezvoltările economice și de infrastructură:
- bulevard cu trei benzi pe sens
- centre comerciale(Kaufland, Lidl, Mega Image, Iulius Mall)
- stații Peco,
- piață agroalimentară
- farmacii
- alei pietonale și parcuri amenajate
- transport în comun către orice punct de atracție a orașului
- distanță foarte mică față de principala atracție a Iașului și anume Palas Mall.
- Aeroportul Iași
- Complex Ciric – cel mai mare parc verde din Iași
- Ateneul Iași
Tot la capitolul dezvoltări, cartierul Tătărași, este în strânsă legătură de dezvoltare și cu zonele ce o înconjoară (Metalurgie, Tudor Vladimirescu, Podul de Fier, Târgu Cucu, Podu Roș, Bucium, Dancu, zona centrală a Iașiului), ceea ce duce la un tot unitar, benefic pentru locuitorii cartierului.
https://adevarul.ro/stiri-
https://www.ziaruldeiasi.ro/