audio Silviu Lupescu, Editura Polirom din Iaşi: Avem o „minipiaţă de carte“, vânzările la nivel naţional nu depăşesc nici măcar vânzările unei edituri mari din Germania sau Franţa. Oricât ne-am lăuda cu Enescu, Eminescu sau Brâncuşi, cifrele spun cu totul altceva, şi nu doar în domeniul cărţii

Consumul de carte plasează România pe ultimul loc în cadrul ţărilor din Uniunea European. Editura Polirom din Iaşi, una dintre cele mai mari din ţară, în­fi­inţată în 1995 şi condusă de Silviu Lupescu, esti­mea­ză afaceri de 30 mil. lei până la final de an, nivel si­milar cu cel din 2019, po­tri­vit oficialului editurii.

„Estimăm că la sfârşitul anului vom reuşi să reve­nim la cifra de afa­ceri din 2019, ceea ce ar fi o per­for­man­ţă după că­de­rea bruscă şi majoră din anul pandemiei 2020“, a declarat pen­tru ZF Silviu Lupescu, directorul ge­neral al editurii. El spune că Polirom a continuat să funcţioneze fără întreruperi în cei doi ani de la înce­pu­tul pande­miei, deşi uneori cu „mo­toa­rele“ mai puţin turate.

„A trebuit să ne adaptăm pro­duc­­ţia, chiar şi preţurile, să scădem ti­ra­jele, ceea ce este un dez­avan­taj, şi să găsim soluţii pentru a nu anula con­­tractele de edi­tare deja asumate. Au fost perioade în care am recurs la tele­muncă şi altele în care ne-am con­frun­tat cu o criză de personal pri­ci­­nu­ită de îmbolnăviri şi concedii medicale“.

Cele mai vândute produse au ră­mas cărţile autorilor reprezentativi ai edi­turii, respectiv Yuval Harari (Sa­piens ş.c.l.), Orwell, Salinger (De ve­ghe în lanul de secară), Elif Shafak, Malala, Haruki Murakami. Îmbucu­rător este că avem şi best-selleruri ale auto­rilor ro­mâni: Veronica Nicu­lescu, N. Steinhradt, Aurora Liiceanu, I.T. Morar (Fake news în Epoca de Aur), Daniel David (Psihologia poporului român), Simona Popescu (Exuvii), Andrei Ursu, mai spune el.

„Oricât ne-am lăuda cu Enescu, Emi­nescu sau Brâncuşi, cifrele spun cu totul altceva, şi nu doar în do­me­niul cărţii. Practic, noi avem o «mini­pia­ţă de carte», vo­lumul vân­ză­ri­lor însu­mat la ni­vel naţional ne­de­pă­şind nici măcar vân­zările unei edi­turi mari din Ger­ma­nia sau Franţa. Cu cei 3-4 euro pe cap de locuitor alo­caţi în me­die achi­ziţiilor de car­te, industria edi­to­ria­lă are un handi­cap care, în lipsa unor politici cul­tu­rale – aproape inexistente –, nu va putea fi recu­pe­rat“.

El mai adaugă că la toate aces­tea se adaugă „turbu­len­ţele“ recente care vor afecta acest sector: inflaţia, cursul valutar, creşterea preţurilor la energie şi nu numai, întârzierile sem­nalate în aprovizionarea cu hârtie şi ma­terial tipografice sau scăderea puterii de cumpărare.

„Anul 2022 se prefigurează a fi unul nu întru totul favorabil indus­triei editoriale, încât deocamdată nu în­­tre­văd o evoluţie semnificativ favo­ra­bilă în ce priveşte consumul de carte.“

El spune că în pandemie şi pro­duc­ţia editorială a avut de suferit, mul­te edituri fiind nevoite din motive fi­nanciare, comerciale sau sanitare să ofe­re mai puţine titluri decât an­terior. „Cartea şcolară şi cea uni­ver­sitară au cunoscut cel mai sem­ni­ficativ recul.

Pentru ghidurile turis­ti­ce şi manualele practice de învăţare a limbilor străine nu au mai avut co­menzi, vânzările fiind foarte reduse. În ce priveşte rotaţia fondurilor, s-au în­registrat mai multe întârzieri şi refuzuri la plată decât în perioadele normale“.

Anul trecut, editura Polirom a finalizat cu o cifră de afaceri de 28,2 de milioane de lei şi un profit net de 1,2 milioane de lei, faţă de afaceri de 31 milioane de lei şi un profit net de 3,3 milioane de lei cu un an în urmă, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Editura avea 76 de angajaţi anul trecut. Principalii acţionari ai editurii sunt Adrian Butucă (54,04%), Silviu Alexandru Lupescu (17%) şi Irina Oana Dolhascu (13,2%), potrivit ultimelor date.

Cele mai multe cărţi în România se vând în prezent în librării, deşi multe edituri au început să se concentreze pe vânzările în mediul online.  În prezent distribuţia clasică în librării pe piaţa locală de carte este asigurată de Cărtureşti, Diverta, Compania de Librării Bucureşti sau Librarium. Lanţul Diverta a înaintat pentru a doua oară cererea de intrare în insolvenţă după ce a acumulat datorii şi a înregistrat pierderi din cauza perioadei în care magazinele au fost închise ca efect al pandemiei.

Text apărut în Ziarul Financiar, pe zf.ro