România și Bulgaria fac excepții de țările europene în ceea ce privește regulile de închidere a școlilor în context pandemic

În ultimele zile, ideea închiderii școlilor în orașele cu o incidență foarte mare, cum este Bucureștiul, este menționată în mod regulat, inclusiv de ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Mai mulți experți și ministrul spun că școlile trebuie închise în mod real ultimele și că acestea trebuie să stea cât mai mult deschise. Oficialii aduc drept argument prevederile legale conform cărora, atunci când se ajunge la incidența de 6/1000 într-o localitate, școlile trebuie să fie închise.

Existența unui astfel de prag transformă România într-una dintre puținele țări unde reglementările prevăd închiderea școlilor la nivel de comunitate sau regiune. Principalele diferențe: în majoritatea țărilor din Europa, rata de vaccinare este mult mai mare decât în România. Acolo unde e considerată insuficientă se fac campanii de testare și vaccinare pe baza cărora autoritățile să poată lua decizii croite pe nevoile comunității. În acest sens, Edupedu.ro a consultat mai multe ministere ale Educației din statele europene și a analizat informații făcute publice de altele, cu privire la măsurile decise pentru a evita închiderea sistematică a școlilor. Totodată, acolo unde rata vaccinării atinge valori medii, cum se întâmplă în țări din centrul Europei, autoritățile au deschis anul școlar prin campanii de testare și/sau de continuare a vaccinării personalului didactic și a adolescenților.

În Spania există un acord al autorităților centrale și locale cu privire la un set de măsuri pentru a ține școlile deschise într-un mediu sigur. „Consensul, în rândul tuturor autorităților de stat și regionale, din educație și sănătate a fost să facem toate eforturile să ținem școlile deschise, atât timp cât situația epidemiologică o permite”. În plus, măsurile sanitare și de distanțare și restricțiile aplicate în școli în precedentul an școlar, respectate cu strictețe, au făcut ca „anul să fie, în general, unul de succes” din punct de vedere al școlii. Decizia de a depune toate eforturile pentru a ține școlile deschise a fost luată la începutul anului școlar precedent.

În Danemarca, Covid-19 nu mai este considerată o boală critică în această țară începând din 10 septembrie. Unul dintre motive este gradul ridicat de vaccinare a populației: până în urmă cu o săptămână, circa 75% din populație era vaccinată cu ambele doze. Virusul nu mai este considerat o boală ce poate determina închiderea școlilor.

În schimb, ministerul olandez al Educației a anunțat că școlile din această țară „sunt complet deschise și sperăm să poată să rămână deschise. Nu mai există un prag pentru închiderea școlilor, obiectivul este să le ținem deschise. În cazul apariției unui focar într-o anumită zonă, e posibil ca elevi, clase să intre în carantină sau chiar o școală întreagă să se închidă pe perioadă limitată”, dar fără închideri sistematice la nivelul comunității.

De exemplu, în Republica Cehă, în prezent nu există anumite reglementări generale privind închiderea școlilor la nivel de comunitate. Autoritățile sanitare regionale sunt cele care decid închiderea școlilor în funcție de situația anume înregistrată în școli.

În Ungaria, Guvernul se pregătește să desfășoare întregul an școlar cu predare față în față. Executivul de la Budapesta „a lucrat pe întreg parcursul verii pentru a pregăti țara pentru al 4-lea val”, iar anul școlar a început cu o campanie de vaccinare în școli și cu începerea administrării seriei a 3-a de doze pentru persoanele vaccinate.

În Bulgaria, țară cu o situație a vaccinării mai gravă decât cea a României, se aplică un prag de închidere. Ca România, țara urmează principiul închiderii punctuale: o clasă trece în online la apariția unui caz; dacă se ajunge la 10% rată de infectare într-o școală, se trece la învățământ hibrid la nivel de școală,