Întâlnire cu Sorin Alexandrescu la Iași: Lumea incertă a cotidianului

Vineri, 24 septembrie, începând cu ora 17.00, în Sala „B.P. Hasdeu“ a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu“ Iași (str. Păcurari, nr. 4), va avea loc o dezbatere pe marginea volumului Lumea incertă a cotidianului de Sorin Alexandrescu, recent apărut în colecția „Plural M“ a Editurii Polirom.

Invitați:
Matei Bejenaru
Bogdan Crețu
Călin Ciobotari (moderator)

„Sorin Alexandrescu face parte din categoria acelor intelectuali pentru care nu există granițe între domeniile spiritului. Pasionat de idei și de modul în care acestea ne modelează existența, e egal interesat de textul literar și de cel vizual, descifrându-le, pe ambele, drept documente semnificative ale condiției umane.“ (Carmen Mușat)

„Ne întrebăm adesea dacă lumea în care trăim de decenii bune este ininteligibilă sau este, mai curând, atât de divers inteligibilă încât rămâne obscură. Este discursul public din vremea noastră, când fragmentat, gâfâit, dar sugerând mari revelații, când amânându-le parcă fără motiv, un discurs despre o lume în sine incognoscibilă, apare acest discurs din interese politice ale unora dintre actorii publici, derivă el dintr-o boală mai generală a limbajului sau dintr-o complexificare a realului însuși, căruia acesta nu-i mai asigură transparența necesară? Așa să fi simțit unii scriitori și artiști totdeauna raportul dintre limbaj și lume, de unde și teama lor de-a descoperi în rănile cuvintelor moartea referentului și acreala sensului? Să fie distanța de un anume trecut personal ceea ce ne face să-l considerăm retrospectiv armonios, în timp ce, invadați de prezent, îl simțim pe acesta fie grosolan și tâmp, fie incert, fie indeterminabil? Câțiva scriitori și artiști sunt lăsați aici să răspundă acestor întrebări dificile.“ (Sorin Alexandrescu)

 

Din cuprins

Mircea Eliade: Noaptea de Sânziene, mai de aproape • Lecția de teatru a Anei Blandiana • Dumitru Țepeneag sau Despre textul bine temperat • Mircea Nedelciu: ecou sau răsunet? • Dincoace și dincolo de real sau De la Ion Grigorescu și Marcel Iancu la Victor Brauner și Ștefan Câlția • Brâncuși sau Despre sublim • Memoria ca scenă (pornind de la un spectacol de Gavriil Pinte) • Touch me not: sens și prezență în filmul Adinei Pintilie

 

Sorin Alexandrescu a absolvit în 1959 Facultatea de Litere a Universității din București, devenind apoi asistent (1963) și lector (1966) la Catedra de literatură comparată. Și-a luat doctoratul în 1971, cu o teză despre Faulkner. Pleacă în 1969 la Universitatea din Amsterdam, unde devine conferențiar (1976) și profesor (1980) de literatură română și de semiotică. Este fondator al revistei „International Journal of Romanian Studies“ și al Asociației Internaționale de Studii Române, iar în domeniul semioticii, al Asociației Olandeze de Semiotică și al Institutului de Cercetări al Universității din Amsterdam pentru semiotică, teoria literaturii, filosofie și teoria artei (ISELK), membru permanent al Grupului de cercetări semiotice al lui A.J. Greimas la Paris, ca și al comitetului consultativ al Asociației Internaționale de Semiotică. A fost coorganizator a două mari expoziții de artă românească: Cer și pământ. Lumi imaginare (Maastricht, 1991) și Artă figurativă. Începutul și sfârșitul secolului XX în România (Amstelveen, 1998).

S-a implicat în acțiuni publice împotriva dictaturii comuniste, înființând în 1988, la Amsterdam, alături de oameni politici și de ziariști de prestigiu, Comitetul pentru apărarea drepturilor omului din România (Roemenië Comité) și publicația „Roemenië Bulletin“, făcând frecvent analize ale situației din România în „NRC Handelsblad“ și „Oost Europa Verkenningen“ (Amsterdam), ca și la radioul și televiziunea olandeze și organizând, prin Roemenië Comité, numeroase demonstrații publice de protest la Amsterdam și la Haga. A venit la București cu o echipă de ziariști olandezi a treia zi după Revoluție, pentru reportaje „pe viu“, ca și pentru refacerea Bibliotecii Centrale Universitare. A susținut ulterior cursuri universitare la București, Constanța și Iași. Între 1998 și 2000 a fost consilier pentru cultură și învățământ al președintelui Emil Constantinescu.

În 2002, acum profesor emerit la Universitatea din Amsterdam, a revenit ca profesor asociat la Universitatea din București și a fondat, împreună cu Laura Mesina și cu alți colegi, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), cu programe de masterat, doctorat și postdoctorat, unde lucrează și în prezent.

A publicat numeroase cărți, printre care William Faulkner (Editura pentru literatură universală, 1969), Poetică și stilistică (Univers, 1972), Logique du personnage (Mame, 1974), Richard Rorty (Kok Agora, 1995), Roemenië. Verhalen van deze tijd – România. Povestiri contemporane (editor, Meulenhoff, 1988), Figurative Art: Beginning and End of the 20th Century in Romania (Amstelveen, muzeul Cobra, 1998), Paradoxul român (Univers, 1998), La modernité à l’Est. 13 aperçus sur la littérature roumaine (Paralela 45, 1999), Privind înapoi, modernitatea (Univers, 1999), Identitate în ruptură (Univers, 2000), Mircea Eliade, dinspre Portugalia (Humanitas, 2006), ca și sute de articole și studii, precum cele din volume editate de A.J. Greimas (Larousse, 1973, și Hachette, 1979) și de H. Parret (de Gruyter, 1983).

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru critică și istorie literară în 1969 (pentru William Faulkner) și 1998 (pentru Paradoxul român), Premiul Grupului pentru Dialog Social pentru promovarea unei imagini corecte a României în străinătate și pentru sprijinul adus societății civile din România (1998), Ordinul de Oranje-Nassau în grad de ofițer, acordat de regina Olandei (2002), și Ordinul „Coroana României“ în grad de cavaler, acordat de Casa Regală a României (2017).