audio Schimbarea statutului Codrii Iașilor în parc natural! Se opresc tăierile?

Tăierile de lemn continuă în Codrii Iașilor, în ciuda unei sentințe judecătorești care le-a suspendat. Semnalul de alarmă a venit pe 23 august de la asociația Agent Green, care a sesizat Corpul de Control al premierului. Exploatarea ilegală din Codrii Iașilor se face cu complicitatea Romsilva, a explicat șeful de investigații de la Agent Green, Mircea Barbu.
De câteva luni, activistul pentru mediu Mihai Diac, împreună cu echipa sa, strânge semnături pentru schimbarea statutului Codrii Iașilor în parc natural! Ce ar modifica acest statut și care este stadiul strângerii de semnături?
Mihai Diac: Eu pot să spun că, nefiind expert juridic, pot spune cum am văzut eu evoluția lucrurilor. Procesul cu Agent Green, cu care noi suntem în legătură de la început, practic, noi am solicitat ajutorul celor de la Agent Green, când ne-am dat seama, acum doi ani, cum se face. Este pornit de vreun an jumătate, este o chestie veche, nu ar trebui să fie o surpriză pentru cei de la RomSilva în niciun caz. La începutul anului, însă, s-a obținut prima decizie judecătorească, s-a dat acordul de mediu pe baza căruia s-a făcut amenajamentul silvic. Acesta este planul pe zece ani despre cum urmează să fie tăiată pădurea de la sud de Iași, pădurea Bârnova-Dobrovăț. Amenajamentul acesta silvic este în anul doi din zece, deci mai urmează opt ani. Sunt deja reacții foarte puternice pentru că se taie mai aproape de oraș, mai mult, mai repede decât s-a tăiat până acum și asta o spun date satelitare de pe Global Forest Watch, o spun surse obiective. Acum a fost suspendat acordul de mediu. În momentul acela, toți am zis: E clar, dacă acordul de mediu este suspendat, dacă nu s-a făcut cu atenția la mediul care ne ține pe toți sănătoși, vii, bucuroși, amenajamentul acela silvic arată că tăierile trebuie să înceteze. A fost imediat o reacție de la Direcția Silvică, care se adresează oamenilor lor, într-o bulă acolo care bolborosește singură, care se raportează singură, din păcate, acolo între silvicultori. Cu toate astea, amenajamentul silvic rămâne în vigoare.
Violeta Cincu: Adică continuă tăierile și exploatarea lemnului.
M. D: Continuă tăierile. Din câte știu eu, însă, de la avocați, atunci când un act a fost obținut pe baza altui act și actul în baza căruia a fost obținut este suspendat, devine invalid și actul următor. Mă rog, am lăsat-o pe aia cum a fost, însă la o lună mai târziu, prin iulie, a venit decizia și pentru amenajament și atunci au spus că amenajamentul a fost suspendat. Acum devena clar și pentru noi, însă ce s-a întâmplat a fost o bâlbă. Inițial au spus că până la comunicarea deciziei nu se opresc din tăieri, deși era o decizie executorie și care, din ce spun avocații, trebuia imediat aplicată. Apoi au spus că trebuie făcută suspendarea autorizațiilor, ceva în genul acesta am citit. Chiar dacă amenajamentul era suspendat, mai stăm puțin. Și asta după ce fusese o postare care spunea că tăiem câtă vreme amenajamentul e în vigoare, care a fost ștearsă între timp. Deci cumva apare că se lungește cât se poate. Nu sunt expert juridic, dar din câte am vorbit cu avocatul Agent Green, mi-a inspirat încredere și profesionalism și tind să cred un avocat decât pe cei care au interesul, din păcate, să taie.
V.C: Schimbarea statutului Codrii Iașilor în parc natural ar schimba ceva în bine?
M. D: Eu cred că este necesară. Noi inițial am pornit nefiind printre cei care au susținut parc natural de la început, avem o abordare mai analitică, mai precaută. Să înțelegem puțin ce înseamnă parc natural. Problema este a amenajamentelor acestea silvice din zece în zece ani. Poate acum obținem niște concesii temporare, poate peste zece ani totul e politic diferit și se dă totul înapoi. De asta noi credem că trebuie o formă durabilă de gestionare a acestei păduri și o administrație care să aibă ca principală preocupare exploatarea pădurii, care să poată să împace, pentru că noi nu suntem absurzi să spunem că oprim toate tăierile. Sunt comunități locale care au nevoie de lemne, înțelegem împăcarea acestor nevoi. Trebuie o administrație care să nu fie cu obiectiv principal, cu ținte și obiective financiare exclusiv. Trebuie o administrație și cu obiective de realizare a unei infrastructuri de recreere minimale și de asigurarea că această pădure continuă să aibă un rol peisagistic, identitar, de protecție, de oxigen pentru marea aglomerare urbană de la nord de ea. Parcul natural este o formă de protecție destul de echilibrată, nu este ca o rezervație naturală unde orice activitate umană este interzisă. Este o formă de protecție care permite, în continuare, diverse activități și oferă o zonare, adică pune anumite zone pentru natură, altele pentru recreere și, într-adevăr, în anumite zone exploatăm și lemn în mod durabil. Adică ar fi o soluție decentă și corectă, zicem noi.
V. C: Ce pași trebuie să mai faceți pentru ca acest proiect să devină realitate, Codrii Iașilor să fie declarat parc natural?
M. D: Pașii, la un moment dat, o să fie la decidenții politici. Noi putem să ridicăm mingea la fileu, putem să începem să contribuim, să venim cu propunerea. Avem biologi, avem silvicultori care ne ajută. Deci putem veni cu aceste propuneri, dar la urmă este nevoie și de susținere politică și până acum am obținut, toți președinții de filială de la partide politice din Iași ne-au confirmat că susțin această decizie și ne vor aduce o susținere a filialei. Până acum este la nivel declarativ. Trebuie ca la un moment dat, cineva să devină un campion al acestei cauze, să lucreze constructiv, să aducă, nu să dezbine. Iar cei care au fost votați de ieșeni, să susțină împreună, indiferent de culoarea politică să susțină această inițiativă și, evident, va fi vorba de Ministerul Mediului. Avem speranțe că va fi un ministru al Mediului care nu va fi acolo doar pentru interese, care nu vede în mediu o frână în calea acestor interese și cineva care este interesat de oameni, de populație pe termen lung, într-o lume în schimbare. Toată lumea civilizată își dă seama că natura e un element-cheie pentru starea noastră de bine!
Sursă foto: Mihai Diac