Interviu cu politicianul liberal Marius Dangă. Primul instinct al unui competitor este să se ducă să se plângă la Înalta Poartă. Spre deosebire de Ardeal, asta am moștenit de pe vremea fanarioților

Vicepreședintele Consiliului Județean, Marius Dangă, politician și candidat la președinția organizației municipale PNL, a fost invitatul interviurilor HIT Voice realizate de jurnalista Violeta Cincu.

Cum vă prezentați, domnule Marius Dangă? Care este cartea de vizită?

Marius Dangă: Ieșean prin adopție, tată, soț, economist, specialist în achiziții publice și cu ceva politică și administrație.

Care este cea mai dragă amintire din copilărie?

Marius Dangă: M-am născut în Bârlad, dar am copilărit la bunici. Fiind primul copil al unor tineri căsătoriți, părinții ajutau. Vacanțele însemnau bunici la țară. Acestea îmi sunt cele mai dragi amintiri. Verile petrecute pe câmpurile Tanacului. Acolo mi-am petrecut copilăria. Am venit la facultate la Iași, m-am îndrăgostit de o ieșeancă. Asta a fost.

Tanacu, un nume deja cu rezonanță internațională…

Marius Dangă: Din păcate, cunoscut prin ce s-a întâmplat la mănăstirea de acolo. Un sat cu oameni senzaționali. Ce s-a petrecut atunci nu știu dacă reflectă sufletul comunei. Eu am alte amintiri.

Vă mai amintiți prima dată când ați intrat în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”? Primele sentimente?

Marius Dangă: Primele sentimente sunt ale unui tren personal Mărășești-Iași ticsit cu tineri. Am venit singur în Iași. Nu mai țineam minte cum ajung la corpul B. Pe jos. Am fost copleșit de cât de impozantă era clădirea, dar și de cât de mulți studenți erau. Din primele zile în care am ajuns la facultate mi-am dorit să fiu cineva, nu unul dintre cei mulți. Să fac ceva, să ies în evidență. Din primul an m-am înscris în Liga Studenților Economiști. În al doilea an am candidat la președinția ei. Am câștigat. Am avut competitor cu nume de rezonanță – Cătălin Ivan.

Trenul admiterii Mărășești-Iași. Ce an?

Marius Dangă: Anul 1999. Eram cazați în Bularga, C16. Făceam un fel de armată, așa. Aveam primele orele de la 8. Ne trezeam la 6.30. Luam un troleu. Acum nu mai sunt trolee. Eu, implicându-mă în viața de ligă, nu mai prindeam ultimul troleu și mergeam pe jos. Erau vremuri frumoase.

Din 1999 până astăzi, ce s-a schimbat la CFR în bine?

Marius Dangă: A apărut săgeata albastră. A fost principalul pas spre modernizare. Altul nu mai știu. Biletele electronice. Atât. Viteza e aceeași, nașii, aceiași. În rest, nimic. Nu am făcut prea multe ca țară în acest domeniu.

Ați rămas în Iași!

Marius Dangă: Iașul e diferit de celelalte orașe. El are această deltă, cum îi spun eu – mediul universitar –, care aduce tot timpul pământ nou și îl depozitează aici. Nu are cum să se întâmple altfel. Mă uit în leadershipul orașului. Sunt oameni veniți la studii și au rămas aici.

Ați fost șoim al patriei, pionier și apoi la PNL?

Marius Dangă: Am fost și șoim al patriei, și pionier, șef de grupă. Aveam un țnuri roșu cu câțiva colegi în spatele meu. Eu am intrat în politică la finalul activității de studenție. Anul acesta fac deja 20 de ani de PNL. Eram președinte al Ligii Studenților Economiști. Eram în al treilea an de facultate. O echipă de tineri liberali făceau head hunting cu liderii studenților.

Ce spera tânărul politician Marius Dangă să schimbe în politică. Sau sperați la o funcție mare?

Marius Dangă: Microbul acesta al mișcării studențești, dacă te prinde, îți cere în continuare să îl hrănești cu implicare. Atunci, mediul civic, care azi e mai dezvoltat, nu exista pregnant ca să fie o alternativă politică. Prin 2003 am avut funcții. Atunci, profesorul Cocriș mi-a spus că ar vrea să îi fiu secretar la organizația municipală. Cea la care candidez acum. Nu a fost țelul meu funcția.

Implicarea presupune și un scop. Privind înapoi către tânărul politician Marius Dangă, îl puteți acuza de naivitate? Cu mintea și experiența de acum.

Marius Dangă: Da, da, da! Îl pot acuza de naivitate. Stau și mă gândesc că funcțiile astea pe care le-am primit de la politică, ca să zic așa, nu au fost un scop în sine. Au venit de multe ori mai degrabă neașteptat, chiar și ultima, cea de vicepreședinte al Consiliului Județean, nu a fost una pe care să o urmăresc. A fost o ofertă făcută de Costel Alexe, la care m-am gândit foarte mult, pentru că ieșisem cumva din primul rând al politicii și luasem alte decizii. A fost greu să mă reîntorc. În mandatul anterior am fost membru al Consiliului Județean și mi-am dat demisia la un moment dat, pentru că apăruseră alte oportunități în viața mea, voiam să dezvolt anumite zone.

Marius Dangă, mulți istorici și specialiști vorbesc de o scădere a limbajului public, de o scădere a clasei politicienilor. Cum vedeți comparația între generația de seniori de acum 20 de ani și generația de seniori de astăzi, din care faceți, într-un fel sau altul, parte?

Marius Dangă: Nu pot să neg că e o scădere de calitate, ea există, e vizibilă, dar e vizibilă la nivelul întregii clase politice. Cred că, în fapt, culpa e de ambele părți. Eu cred că cel mai periculos mesaj existent în societatea de astăzi este că politica e o activitate murdară și o activitate care compromite și pe care o persoană serioasă ar trebui să nu o practice pentru că va coborî în ochii celor din breasla din care face parte. E un mesaj senzațional de rău și de toxic, pentru că, o dată, convine clasei politice actuale și, a doua oară, cred că e și promovat intenționat, pentru că atunci politicienii care sunt pe posturi nu mai sunt amenințați, adică nu mai vine nimeni. Or noi ar trebui să facem invers, să deschidem ușile, să arătăm că sunt lucruri frumoase în politică.

Vi s-a pus această etichetă de către alegători sau de oameni care nu vă cunoșteau?

Marius Dangă: Da, mi s-a pus. Răspund des pe pagina de Facebook la acuze de acest fel, că toți suntem la fel, că toți suntem niște nemernici și niște înavuțiți.

Sunteți un înavuțit, sunteți un om bogat, domnule Marius Dangă?

Marius Dangă: Da, am trei copii frumoși, sunt singura bogăție cu care mă mândresc. În rest, sunt fericitul proprietar al unui credit pe 30 de ani, pentru casă, mai am vreo 24 și cam atât. Împreună cu soția, am două firme pe care încercăm să le facem să funcționeze.

Ați fost vreodată mituit sau a încercat cineva să vă mituiască, ca să faceți sau să nu faceți ceva?

Marius Dangă: Nu, se pare că pe chipul meu scrie că nu se poate. Nu, n-am trecut prin această ispită.

Dar de dat, ați dat?

Marius Dangă: Cred că am dat la naș. Cele de care îmi aduc aminte sunt cele de la nașul de la tren, câte un leu, doi, trei. Îi strângeam în compartiment mai mulți studenți.

Marius Dangă, candidați pentru o nouă funcție, președinția organizației municipale, într-o perioadă deloc comodă pentru liberalismul ieșean. Mihai Chirica și Costel Alexe sunt acum simpli membri PNL, dar există o percepție negativă și etichete de corupție aplicate, care vin după dosarele Cristian Adomniței, Relu Fenechiu. Dacă în discursul public s-a vorbit deseori despre PSD ca pol al corupției, iată că, în ceea ce privește PNL, filiala Iași pare a-și fi lipit această etichetă. Cum e?

Marius Dangă: Nu e confortabil deloc, de aici vine și proiectul în care mă înscriu, să încercăm să arătăm că lucrurile nu sunt chiar așa. Nu avem nici o problemă ca societate, deși nutrim către vest, către societățile dezvoltate, în momentul în care apare o problemă, un comunicat al DNA, deja oamenii i-au judecat și condamnat pe cei care sunt numiți. Eu zic ca în fiecare caz să așteptăm deciziile definitive, bătaia definitivă de ciocan și atunci să tragem concluzii. Între timp, eu am văzut și ieri, când am fost la sediu și mi-am depus candidatura, eram cumva sceptic că oamenii ar mai vrea să se implice. Dar avem peste 50 de candidaturi depuse, oameni de foarte bună calitate și sunt optimist că vom avea o echipă frumoasă, cu care să lucrăm la un proiect de rebranding al filialei.

În același timp, asistăm la o luptă între cei doi candidați la președinția PNL, Ludovic Orban și premierul în exercițiu Florin Cîțu. Balanța dumneavoastră către cine înclină, dacă vreți să declarați asta public?

Marius Dangă: Nu cred că e momentul acum. Principalul atu al unei organizații și motivul pentru care organizațiile sunt respectate de obicei este consecvența, dar și unitatea. Organizația noastră are deja luată o decizie, să vedem dacă ea rămâne în picioare după ce terminăm alegerile, împreună cu colegii vom decide cum mergem și e important să avem o singură decizie. Mie asta mi-a plăcut întotdeauna la PNL și e o competiție foarte frumoasă. Și dură, dar politica nu e pentru domnișoare, ca să zic așa – nu am nimic cu domnișoarele. Politica e o competiție, una care poate fi și dură. Am trecut și eu personal prin ea, știu cum e, vom vedea cine va prevala. Sunt convins că cei doi își vor da mâna și vom continua să facem o echipă frumoasă, dacă majoritatea colegilor vor decide că unul sau celălalt este cel mai potrivit om în momentul de față pentru viitorul PNL, vom accepta asta. Mie mi-a plăcut moțiunea lui Cristi Bușoi. Și mai este un alt mesaj, haideți să vedem și moțiunile, e important și ce scriu oamenii în acele documente.

Avem multe frustrări ca moldoveni, că banii se duc în Ardeal, că Ardealul se dezvoltă mai repede, că liderii lor sunt mai vizibili, cu mai multă influență, că nu mai avem domnitori care să bată cu pumnul în masă. Cum vedeți dumneavoastră asta?

Marius Dangă: Noi avem de rezolvat niște probleme acasă, avem de luat niște decizii aici, la nivelul societății, ce vrem să facem cu noi sau cum vrem să fim priviți. Deocamdată, spre deosebire de Ardeal, pare că am moștenit de pe vremea fanarioților: primul instinct al unui competitor este să se ducă să se plângă la Înalta Poartă, respectiv la București, și să îl denigreze pe celălalt competitor și astfel la București se află că cei de la Iași nu se înțeleg niciodată. Se pare că în Ardeal e o altă cultură organizațională, o altă cultură a societății. Își poartă disputele între ei, și le rezolvă, iar la Înalta Poartă la București și pe media națională nu iese nimic din problemele locale. Clujenii au o vorbă: what happens in Cluj stays in Cluj, ca probleme. Asta nu înseamnă că nu au și ei probleme de trafic și probleme cu urbanismul, probleme cu blocuri construite fără autorizație. Au început să iasă, pentru că e mai greu de ținut capacul. La noi pare că oricine se simte îndreptățit să meargă repede la București. Noi nu avem un proiect comun. Eu nu mai țin minte când liderii orașului, de la toate partidele, s-au așezat la aceeași masă, pentru că am fost cumva implicat la vârf destul de multă vreme, și să decidă: astea sunt prioritățile noastre, batem palma, când ieșim din sala asta suntem adversari politici în continuare, dar astea sunt prioritățile, vorbim cu aceeași voce. Nu-mi aduc aminte, e de foarte multă vreme, cred că 2005-2006 a fost ultima dată.

Marius Dangă, ultima întrebare în Hit Voice-ul e astăzi: dacă Marius Dangă la vârsta senectuții, să spunem la 100 de ani, ar veni din timp să-l vadă pe Marius Dangă de astăzi, ce v-ați dori să vă spună?

Marius Dangă: Că am luat deciziile corecte. Tot timpul, fiind și o fire foarte analitică, lucrurile importante le decid mai greu. După aceea îmi evaluez, oare am făcut bine, oare nu am făcut bine? Și aș vrea să vină să îmi spună că am luat deciziile corecte.

Marius Dangă, vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, candidat la președinția Organizației Municipale PNL Iași, într-o perioadă deloc comodă pentru liberalismul ieșean, în HIT Voice.