Radio Hit

Playlist

BEN SAUNDERS - Dry Your Eyes

Mike Posner - Song About You

KATRINA + THE WAVES - Walking On Sunshine

HIT play live

Green Arrow

πkant

Jurnal de bord – Afterhills ziua 3 + weekend summary

  • august 27, 2019
  • Cincu Violeta

Saună la 10 lei

Fiind duminică și fiind un om al muncii cu program fix, am zis să merg mai devreme la fest, că așa o să și plec mai devreme. Ce n-am luat în calcul au fost temperaturile clocotite și că exista șansa să nu prind autocar cu aer condiționat. Guess what happened? Am avut parte de saună timp de 40 de minute, cât a durat drumul de la Palat la Dobrovăț. #csfncsf Măcar n-am stat la nicio coadă nici de data asta.

Cine vine devreme la festival prinde beanbags

Mă gândeam că o să aibă și altă lume ideea cu venitul devreme, dar aparent n-a fost cazul. Pe la ora 17 încă nu începuse programul la nicio scenă, drept pentru care plutea calmul în aer. Și am prins un loc la umbră pe beanbags. Am început să mă obișnuiesc cu ideea că nu se face baie de mulțime la After. Nu mă deranjează, dar mă întreb în continuare where is everybody? Partea faină stând jos și uitându-mă în jur a fost că am văzut lume relaxată plimbându-se de colo-colo, făcând poze, stând pe jos sau pozând artistic pentru social media. O altă chestie drăguță, și de bun augur, sper, e că în apropierea mea era un grup de tineri germani – nu știu cum s-au nimerit aici, dar am să presupun că au venit chitit de la ei de acasă la After. Între timp a început programul la Beta Stage, la stand-up și mai auzeam din când în când frânturi de glume. Cred că, la momentul respectiv, acolo era concentrată mai toată populația din fest. Și în sfârșit s-a produs inevitabilul: au fost manele. Aceeași piesă care a bântuit marile festivaluri ale verii. Deci nici Afterhills nu e mai prejos. OK, nu vă alarmați. Piesa s-a auzit de la scena de stand-up, unde unul dintre comedianți și-a făcut intrarea pe ea. Era acolo gluma.

Ia butonu’ care zace și mai dă-i volum! …sau nu

Nu are sens să vă listez din nou chestiile de prin fest, cred că am bifat mai totul zilele trecute. În a treia zi mi-am concentrat atenția pe Main Stage și pe public, fiindcă (atât cât am stat) era în program mult rap. Mi-am luat rimele la mine și m-am proptit pe lângă cortul de sunet (din câte am înțeles e cel mai bun loc din punct de vedere acustic). Am rămas surprinsă să aud că volumul era dat mai încet ca ziua precedentă, cel puțin cât am rămas eu acolo. Nu mai simțeai bașii ăia cum trebuie. Domnu’ de la tehnic, oleacă mai mulț bași, pls. Și dacă tot umbli, dă și o idee mai tare. Mă rog, recunosc, asta e chestie de preferință personală (cred).

Am ascultat piese de prin adolescența târzie și eram pe vibe, dar publicul mi-a dat impresia că nu era nici pe departe la fel de entuziasmat ca și mine. OK, știu că e duminică, dar majoritatea păreau să fie elevi sau studenți, deci de unde lipsa de energie? Nimic nu e mai trist decât să invite artistul de pe scenă publicul să cânte cu el și să primească înapoi mormăieli incerte. Sau, în fine, până unde stăteam eu așa se auzea. Nu zic, lumea s-o fi simțit bine, dar nu prea răzbătea vibe-ul ăla încântat de fest.

Du-mă acasă, măi maxi

Trebuie să îți calculezi timingul destul de precis dacă vrei să te ții de un sleep schedule cât de cât decent. Așa că eu am zis stop joc pe la 23, când deja începuse să cânte Rita Ora. Mai toată suflarea era la main stage la momentul ăla și când m-am îndreptat spre ieșire m-am uitat cu părere de rău la Gamma Stage, unde un artist ținea concert probabil pentru vreo 5 oameni, dintre care 2 or fi fost de la tehnic. Nu știu despre voi, dar mie fazele astea mi se par dureroase.

Afterhills Weekend 1 – bifat

Disclaimer: Trebuie să repet: să nu se creadă că seria asta de articole a voit să răspândească hate. Sunt apreciate și încurajate orice manifestări care îmbogățesc paleta de evenimente a orașului Iași și mai cu seamă cele care pun al nostru oraș pe harta evenimentelor la scală națională. De asta le povestim, cu bune și cu rele, ca să învățăm cu toții și să evoluăm. OK, acestea fiind spuse, putem trece la rezumat.

Acest prim weekend de Afterhills a fost clar destinat unui public mai tânăr, căruia poate îi era de ajuns lineup-ul ca să își ia bilet. Că veni vorba, poate ați remarcat că nu am spus nimic de lineup până acum. Am făcut-o dintr-un motiv foarte simplu: gusturile nu se discută. Că preferințele mele pot diferi, asta e cu totul altă discuție, care nu își are locul aici. Am apreciat că organizarea a adus artiști mainstream, nume cunoscute de toată lumea, dar și mulți artiști autohtoni aflați, mai mult sau mai puțin, la început de drum. Riscurile unei asemenea mișcări sunt multiple: segmentarea publicului, vizibilitatea redusă a artiștilor mai puțin cunoscuți în favoarea headlinerilor, eterogenitatea lineup-ului – în sensul că probabil nu toți artiștii și-ar fi găsit neapărat locul în lineup.

Cu toate că a fost puse la dispoziția tuturor aplicația cu programul, cât și postări cu tot ce poate fi văzut la festival și cu orele aferente, lumea fie nu s-a interesat, fie a preferat să go with the flow, lăsând uneori scene aproape goale de public.

Am auzit lume plângându-se de locație, că e prea departe, că se ajunge greu. Într-adevăr, e mai peste mână ca ediția de anul trecut, dar s-a câștigat în dimensiune și nici traficul nu mai este atât de îngreunat. Rămâne de văzut cât potențial are locul pentru așa un eveniment. Asta mă aduce din nou la balanța preț-ofertă. Pentru un weekend de festival, prețul de 101 euro este unul general practicat. Însă acest weekend nu m-a convins în totalitate de valoarea biletului (și nu, nu are legătură cu timpul petrecut acolo; poți petrece chiar și două ore și să fi fost cele mai frumoase din viața ta).

Un aspect care însă m-a încântat a fost claritatea și puterea semnalului mobil în zonă – ceea ce e un mare plus pentru festuri, având în vedere că toți oamenii prezenți vor posta, vor face streaming și vor chatui în același perimetru. Deci, pentru weekendul viitor suntem asigurați.

Așadar, Afterhills Weekend 1 – care nu prea știa cum să se așeze comod în noua locație și se fâstâcea să ne cheme la dans – a dat impresia unui weekend de încălzire, cât să intrăm în starea de festival și să revenim cu așteptări mai mari pentru al doilea weekend. Poate până atunci ne adunăm bruma de forță rămasă în urma verii și vom putea face un ultim salt epic.

Jurnal de bord încheiat. A raportat Edith Pop.

#ttyl