Radio Hit

Playlist

BEN SAUNDERS - Dry Your Eyes

Mike Posner - Song About You

KATRINA + THE WAVES - Walking On Sunshine

HIT play live

Green Arrow

πkant

„Românii ne fac ruși, rușii ne fac țigani”. Drama existențială prin ochii lor.

  • octombrie 19, 2019
  • Cincu Violeta

Pe 18 octombrie a avut loc premiera filmului „Românii ne fac ruși, rușii ne fac țigani”, realizat de Pavel Lucescu. O inițiativă admirabilă, dacă e să privim toate discursurile și reacțiile la o problemă postrevoluționară: vrea Republica Moldova unire cu România, ori ba?

Este foarte simplu să stai deoparte și să presupui care sunt percepția și intențiile unei alte părți, dar Pavel Lucescu a abordat lucrurile în cel mai sănătos mod posibil, stând de vorbă cu oameni din Republica Moldova, de diverse proveniențe și perspective, despre ce înseamnă România și Rusia pentru ei, și nu numai.

Filmul este structurat, foarte ilustrativ, în două părți: prima, despre cum văd oamenii din Republica Moldova România și românii, iar a doua, despre cum văd ei Rusia, părți bune și rele, experiențe plăcute sau neplăcute. Cele 10 persoane intervievate au proveniențe și provin din categorii sociale diferite, astfel încât să acopere o paletă cât mai largă de percepții. Pe tot parcursul filmului, o noțiune centrală plutește în fundal, omniprezentă: dihotomie. Aceasta este starea care transpare din majoritatea discursurilor și ridică problema unei identități mereu aflate la intersecția dintre România și Rusia, dar nu neapărat fiindcă oamenii sunt puși în fața unei alegeri, ci fiindcă, priviți din afară, li se atribuie această alegere, care este nedreaptă.

Inevitabil, Republica Moldova s-a aflat și se află în continuare în ipostaza de „celălalt” (concept psihologic stabilit de Lacan, Derrida și alții), fiindcă întotdeauna a fost percepută și raportată la cele două țări care au avut cea mai mare influență asupra ei: România, o influență sufletească, am putea spune, și Rusia, influența palpabilă, cu o prezență activă de 200 de ani. Însă un punct de vedere care a fost neglijat până acum și a fost ilustrat prin intermediul acestui film este percepția cetățenilor Republicii Moldova despre cum se văd ei înșiși.

Din discuțiile cu aceștia se relevă faptul că toți se identifică și se consideră „moldoveni”, identitate distinctă de „român” sau „rus”, iar asta denotă că aceste două influențe care au planat deasupra țării nu și-au pus niciodată problema cum se văd oamenii de acolo. Foarte ilustrativă pentru dihotomia sus-menționată este discuția cu o doamnă profesoară de limba română din Republica Moldova, care în prima parte povestea despre dragostea ei pentru România, pentru limba și literatura ei, iar în a doua, despre cât de mult i-a plăcut în școală limba rusă. O altă discuție relevantă este cea cu un tânăr care povestea despre experiențele în timpul petrecut în România, dar care, întrebat el cum se identifică, răspunde clar și răspicat că e „moldovan”. Tot în cadrul aceleiași discuții, apărea frecvent termenul „românași”, discutând despre diversele interacțiuni, plăcute, fără îndoială, cu persoane din România. De asemenea relevante sunt discuțiile cu o femeie de origine ucraineană care, deși povestește cu plăcere despre relațiile de prietenie pe care le are cu români, spune că se simte mai confortabil în prezența rușilor, datorită limbii comune, precum și discuția cu un moldovean vorbitor de rusă, care nu nutrește simpatii pentru români și consideră că stereotipurile despre ruși cum că se consideră superiori sunt doar fabricații ale simpatizanților români. Iar acestea sunt doar câteva dintre cele 10 perspective care au fost ilustrate foarte bine în acest film, care ar trebui neapărat vizionat pentru a pătrunde măcar puțin în imensa diversitate culturală care există în Republica Moldova.

Așadar, acest film reprezintă mai mult decât niște discuții, este ilustrator pentru cum abordăm, cel mai probabil greșit, Republica Moldova și cetățenii săi. Trași constant în două direcții radical opuse, nu neapărat prin voința lor, sunt oarecum obligați să aleagă o tabără, însă nimeni nu ia în considerare faptul că sunt o nație de sine stătătoare, cu obiceiuri, tradiții, percepții proprii, rezultate din poziția lor, atât geografică, politică, cât și istorică, dintre România și Rusia, care au acaparat atenția și s-au raportat mereu la Republica Moldova ca fiind un „celălalt” care trebuie identificat prin toate lucrurile care sunt sau nu cele două țări.

Filmul poate fi vizionat integral la adresele:

Partea I: https://youtu.be/ir9R5wTqNEg

Partea a II-a: https://youtu.be/EN3I7Aiv3H4

un editorial semnat de Edith Pop