AUDIO.Episodul 1. 9.000 de locuri de muncă pierdute în timpul crizei economice la Iași nu au putut fi recuperate. Ce strategii există pentru crearea de noi locuri de muncă?

Iașul se află pe locul șapte într-un top național al județelor care au pierdut cele mai multe locuri de muncă din anul 2008 și până astăzi. Mai exact au fost, pentru prima dată, cuantificate efectele crizei economice dar și capacitatea zonelor de a recupera joburile pierdute. Potrivit datelor făcute publice de jurnaliștii de la Ziarul Financiar, în perioada septembrie 2008-ianuarie 2011, județul Iași a pierdut 26.127 de locuri de muncă. A recreat 17.150 de noi locuri de muncă. Alte aproape 9.000 de joburi pierdute în timpul crizei economice nu au putut fi recuperate.

Iașul nu se află în plutonul învingătorilor, nici în cel al repetenților. Care sunt însă strategiile pentru dezvoltarea sectorului privat, pentru atragerea de investiții și pentru crearea de noi locuri de muncă?

Top județe care nu au reușit să recupereze locurile de muncă pierdute în timpul crizei economice

 

  1. Hunedoara: – 19.990
  2. Bacau: -15.093
  3. Galati- 13.779
  4. Constanta:-13.241
  5. Prahova: 12.836
  6. Braila: -11.543
  7. Iasi:-8.997

 

În perioada septembrie 2008-ianuarie 2.011, Iasul a pierdut 26.127 de locuri de muncă. In septembrie 2008, în Iași erau 169.760 de angajați. În ianuarie 2011, numarul lor scăzuse drastic la 143.633. În luna mai a acestui an erau 160.783 de locuri de muncă.  Iașul a reușit ca, în perioada ianuarie 2011-mai 2017 să creeze 17.150 de noi locuri de muncă.Rezultă că, din 2008 pînă anul acesta, Iașul are în minus 8.977 de joburi față de perioada 2008-2011.

Adrian Bența, consultant fiscal

Este o statistică îngrijorătoare și asta ne arată că zona Moldovei, zona Iașului nu este pregătită pentru activități economice masive. Ne raportăm și la numărul mai scăzut de firme decît în alte regiuni ale țării. Chiar dacă Iașul are resursă importantă cum ar fi forța de muncă bine pregătită.Discutăm de un oraș universitar. Rămăne deficitar în zona de antreprenoriat, de creare de activități în sectorul privat, pentru că de aici vine plusvaloarea. Din punctul meu de vedere, nu văd dinamism sau o atracție către a ajuta într-un fel antreprenorii privați. Toată lumea se plînge. Nu avem teren în Iași. Un parc industrial nu este bine să îl faci în centrul Iașului ci în zonele limitrofe!Noi hulim multinaționalele dar ne bucurăm cînd rămîn aici! Nu am văzut o preocupare… Hai să facem și noi un parc industrial! Cînd tu ca primărie nu-i ajuți, cînd tu ca guvern nu faci nimic! Dai programe iluzorii, ca Start-up! Sau SRL Debutant! Pe cine stimulezi? Nu exsită în România o școală de antreprenoriat! Aici dl primar de Iași, o persoană foarte bună de altfel, ar trebui să se preocupe mai mult!Fiecare județ trebuie să exploateze ceea ce are. În noul proiect de Cod fiscal dacă nu lucrezi doi ani un teren va veni o taxă suplimentară la primărie. Bătrînii de la sate vor vinde terenul către străini. În loc să facem un bine, stimulând tinerii.

Ascultă aici integral interviul

Principala calitate a Iașului este că are o resursă bine pregătită profesional.Exploatarea resurselor umane. Toate lucrurile sunt fabricate în China. Dar China nu poate acoperi serviciile! Facem prestări servicii către export, o idee.O zonă de medicină privată pentru străini!  Uitați-vă la IT! , Adrian Bența, consultant fiscal

Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Maramureş sunt judeţele care şi-au crescut cel mai mult efectivele de salariaţi (în valoare absolută) în perioada septem­brie 2008 (vârful din perioada de dinainte de criză) – mai 2017, arată datele centralizate de ZF pe baza infor­ma­ţiilor de la Institutul Naţional de Statis­tică. Împreună, cele cinci judeţe au pierdut 90.500 de locuri de muncă din 2008 până în ianuarie 2011 (când nu­mă­rul de salariaţi a ajuns la cel mai scăzut nivel din criză), însă de atunci şi până în prezent companiile din aceste judeţe au creat aproape 177.000 de noi joburi.

Din cele 17.500 de noi locuri de muncă nou create la Iași, cu aproximație, 5.000 sunt din zona de IT@autsoursing. Dan Zaharia,Iași,  Extind.

 “ Am redevenit cel mai mare investitor din municipiul Iași, în momentul de față”, Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica. 

Potrivit articolului publicat de Ziarul Financiar, companiile au concediat 740.000 de angajaţi în perioada 2008-2011 şi au recreat alte 750.000 de locuri de muncă din 2011 până în 2017. Distribuţia pe judeţe a „recuperărilor” de joburi arată însă că situaţia de pe piaţa muncii nu este încă rezolvată: în prezent, doar 12 judeţe sunt pe plus la numărul de angajaţi prin comparaţie cu anul 2008. 

În total, 12 judeţe (Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Arad, mun. Bucureşti, Satu Mare şi Giurgiu) au reuşit să recupereze locurile de muncă pierdute în criză şi au creat noi slujbe în economie faţă de perioada de boom din 2008. Astfel, cele 12 judeţe au pierdut peste 270.000 de salariaţi în criză, însă ulterior au creat peste 376.000 de locuri de muncă, astfel că, pe lângă joburile recuperate, în a­ces­te judeţe s-au mai făcut peste 100.000 de noi angajări.Judeţul Sibiu a devenit un bazin ca­re adună candidaţi care vin să lucreze din Râmnicu Vâlcea sau din Alba, în timp ce în alte judeţe efectivele de per­so­­nal au crescut odată cu intrarea unor noi investitori sau cu extin­derea ce­lor existenţi.Maramureșul a reușit să recupereze potrivi experților pentru că a reușit atragerea multor producători de mobilă, printre care și Ara­mis Invest, care produce pentru Ikea.

Ce strategii au președintele Consiliului Județean și primarul municipiului Iași pentru crearea de noi locuri de muncă?

Consiliul Județean are strategia “încercăm”

Președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa

In 2008 se vehicula ideea unui bum economic, a urmat apoi acea perioada a anilor 2009, 2010 când criza a pus stăpânire pe economie, salariile au scăzut iar mulți  și-au pierdul locurile de muncă. Guvernul de la acea vreme a dus o politică discreționară și în mod fățiș a avantajat doar unele regiuni ale țării. Din păcate, deși Iașul avea reprezentanți în guvernul vremii și deputați care acum au devenit niște persoane foarte vocale, atunci au preferat să adopte politica ghiocelului sau a capului plecat. Economia Iașului s-a deteriorat vizibil, mulți investitori au preferat alte zone, oameni de afaceri autohtoni au închis afacerile.

Din anul 2008 și până în 2011 s-au pierdut aproape 26 000 de locuri de muncă. Abia în 2011 începe o redresare ușoară iar din anul 2012 aceasta s-a accelarat ca urmare a noilor politici social democrate ale guvernului care s-a instalat atunci.

Din păcate la nivelul județului nostru au continuat fricțiunile politice lucru care se observă și în dezvoltarea economiei. În loc să se colaboreze între instituții s-a practicat un adevărat boicot, și din păcate unii lideri locali de partid cu asta se ocupă în continuare.

Președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa

Acum, prin programele și proiectele pe care le depunem spre finanțate încercăm o echilibrare și aliniere a economiei Iașului la cea națională însă e greu să ajungi din urmă orașe precum București sau Cluj unde în guvernările trecute au existat niște robinete de bani.

Dl Movilă niciodata nu a spus în 2008,2009 Iasul era defavorizat și banii plecau la Cluj sau București.

Consiliul Județean a identificat unele soluții și încercăm deschiderea unor parcuri industriale care să atragă investitori și odată cu ei forța de muncă. Dacă vom reuși deschiderea acestor parcuri, investitorii vor primi unele facilități conform codului fiscal iar acest lucru se va traduce în noi locuri de muncă.

Susținerea comuniăților locale la nivel central în ceea ce privește obținerea de fonduri destinate proiectelor pentru stimularea mediului de afaceri și identificarea de posibile oportunități este una dintre preocupările pe care le am în calitate de președinte al C.J. Chiar și prin proiectele  depuse spre finanțare încercăm odată cu atragerea fondurilor de investiții să creăm unele locuri de muncă. Dar pentru a recupera locurile de muncă care au dispărut la nivelul județului este nevoie de conlucrare între reprezentanții instituțiilor și partidelor politice, nu se poate să îți ajuți semenii doar dând declarații  și arătând cu degetul așa cum fac unii politicieni locali, trebuie implicare și colaborare, până la urmă cu toții trăim în acest județ.Președintele Consiliului Județean Iași, Maricel Popa

 

Deputat PMP, Petru Movilă acuze dure la adresa președintelui CJ Iași, Maricel Popa

Trei proiecte ale Iașului care au dus la crearea de locuri de muncă. Comisia de anchetă făcută de mine a fost acțiunea care a determinat păstrarea locurilor de muncă de la Antibiotice. Al doilea, proiectul SMURD inițiat împreună cu dan Cîrlan.Al treilea proiect, Institutul Oncologic Român. Poate dl Popa ne spune cîte firme a luat de la statul român ,cîți avea fiecare firmă și cîți angajați mai are. Are o neobrăzare pe care rar am văzut-o în politica din Iași!Nu există o strategie de creare de locuri de muncă. Să se identifice terenurile cu facilități și utilități iar terenurile să fie puse la dispoziția investitorilor. 

Primarul Mihai Chirica. Lipsa autostrăzilor reașează altfel și harta parcurilor industriale în sens defavorabil. Și o să fac publică chestiunea asta.

Există o strategie? Întrebarea este relevantă în ceea ce privește capacitatea de a putea readuce Iașul în topul celor mai mari angajatori din țară așa cum a fost o bună perioadă de timp mai ales înainte de 1989. Nu am reușit să recuperăm toate locurile de muncă dar am reușit să reprofilăm, de substanță, profilul Iașului în ceea ce privește locurile de muncă. În ultimii doi ani și jumătate am reușit, printr-o strategie de deschidere față de investitorii străini, să recuperăm de la circa 5.000 de locuri de muncă la 16.700 de locuri de muncă în domeniul IT .La care se adaugă alți angajatori din multinaționale.

Strategia poate continua pe două aspecte. Asigurarea de locuri de muncă dar și remodelarea profilului angajatului astfel încît să poată beneficia de locuri de muncă bine plătite. Cel mai mare angajator din Iasi este municipiul Iași pentru că noi gestionam peste 5.000 de locuri de muncă.

Ne-am dus acolo unde era un sector neacoperit și o resursă umană prost gestionată, IT și Tehnologia Informației. S-a făcut prin încurajarea importului de branduri cunoscute din domeniul IT. Cea mai mare locație care asigură acum  locurile de muncă este Palas unde noi suntem proprietari ai terenului și suntem asociați cu Iulius Group. Plus eliberarea unui număr suficient de autorizații pentru cei care construiesc și crează noi locuri de muncă. Trebuie să asigurăm stabilitatea, fondul de locuire.

Ceea ce nu spune statistica este faptul că în 2008 populația era de aprioape 316.000 de locuitori, a avut un declin sub 300.000 prin plecări și apoi  o revigorare ca număr de populație.

Cine citește aceste statistici și are actul de guvernare la indemînă ar trebui să vadă unde trebuie investit. Vorbim despre Hunedoara, Galați, Bacău, Brăila. Braila, Galati, bacau si iași definește o bună parte din regiunea NE. 

Parcul industrial! Este o soluție care trebuie aplicată. Parcurile industriale trebuie să completeze cîteva investiții complementare. Nu poți discuta despre parcuri industriale dacă nu ai și infrastructura prin care produsul fabricat să poată ajunge la destinatar.

Am avut o discuție cu Continental.Referitor la începerea unor investiții pentru producerea de anvelope.Mi-au spus: <Nu ne permitem să construim în zona Iașului pentru că timpul pe care noi îl avem la dispoziție de la data comenzii unui lot de anvelope la data livrării este de 12 ore. Puteți să ne asigurați 12 ore ca produsul nostru să ajungă la destinație undeva în Europa? Nu cred că reușiți din lipsa autostrăzii>.

Am întocmit harta parcurilor industriale la nivelul României și am făcut o analiză statistică cu dezvoltarea rețelelor de infrastructură rutieră. Zona Brașov, Tărgoviște , Ploiește, Alba Iulia au multe parcuri industriale. Zona de NE are doar două parcuri industriale. Lipsa autostrăzilor reașează altfel și harta parcurilor industriale în sens defavorabil. Și o să fac publică chestiunea asta.