AUDIO. Businessul local din Iași. E posibilă o creștere sustenabilă pe termen lung doar din pixurile si OUG-urile unor miniştri, aflati temporar la butoane ?

Iașul este în plutonul de mijloc și la capitolul dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii.  Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au împreună 64% din angajaţii din companiile din România, restul activând în cadrul companiilor mari. Peste 22% din angajaţii din IMM-uri sunt în Capitală, astfel că firmele din Bucureşti reuşesc să susţină un număr similar de locuri de muncă cu cel din cele mai „sărace“ 25 de judeţe din punctul de vedere al businessului, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

Topul județelor unde IMM-urile au în total afaceri de peste 10 miliarde de euro și peste 50.000 de angajați

1.Cluj

2.Brașov

3.Prahova

4.Timiș

5.Constanța

6.Iași

7.Dolj

8.Bihor

Analiza Ziarului Financiar arată că businessul local nu a reuşit deocamdată să acopere efectele crizei economice, care a adus cu sine scăderi ale businessurilor, restructurări, dar şi insolvenţe sau chiar falimente.  Peste 2,6 milioane de oa­meni lucrau anul trecut în firmele mici şi mijlocii din România, adică 64% din salariaţii din mediul privat. Faţă de 2014, numărul de salariaţi din IMM-uri s-a majorat cu peste 100.000 de oameni, conform calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Co­merţului.  Faţă de anul 2008, anul de referinţă pentru economia locală, numărul de angajaţi din IMM-uri s-a redus cu aproape 400.000 de oameni.

Ca­pitala şi judeţele lfov, Cluj, Timiş, Constanţa şi Braşov au împreună 40% din numărul de angajaţi din IMM-uri, conform calculelor ZF.

Pe ultimele locuri în ceea ce priveşte nivelul businessului înregistrat de firmele mici şi mijlocii sunt judeţele Mehedinţi, Giurgiu, Călăraşi, Caraş-Severin şi Ialomiţa. De exemplu, în Mehedinţi, judeţ care se clasează pe ultimul loc în topul judeţelor ca rulaj al IMM-urilor şi ca număr de angajaţi, în cadrul firmelor mici şi mijlocii lucrează circa 10.000 de oameni, adică mai puţin decât au Carrefour şi Kaufland în România.

Episodul 1. 9.000 de locuri de muncă pierdute în timpul crizei economice la Iași nu au putut fi recuperate. Ce strategii există pentru crearea de noi locuri de muncă?

Statisticile publicate de Ziarul Financiar au fost analizate pentru Radio HIT de profesorul de economie Dan Chirleşan (FEAA, UAIC Iaşi). Redăm integral articolul

De la iluzii colective, mergând pe drumuri bătătorite deja de alte crize, ne îndreptăm uşor spre anticamera zonei de panică …

În urmă cu puţin timp, Ziarul Financiar  a realizat o analiză a evoluţiei forţei de muncă din România ultimilor 10 ani, defalcată pe regiuni istorice şi pe unităţi administrative, denumite generic judeţe, o idee în sine de apreciat, pentru că marchează şi identifică suişurile şi coborâșurile din acest sector – al capitalului uman.
Lecturând acele cifre am realizat că în acest moment, este crucial a înţelege de ce anumite judeţe sau regiuni istorice (Ilfov, Cluj, Timiş, Sibiu şi Maramureş) stau mai bine la aceşti indicatori – ai forţei de muncă active – reuşind să recupereze locurile de muncă desfiiţate în perioada crizei şi să reclădească optimismul dinantea crizei, în timp ce alte judete (Hune­doa­ra, Bacău, Galaţi, Constanţa, Pra­hova şi Brăila) închid perioada de raportare cu solduri negative la forţa de muncă activă, rămânând ţintiţi în capcana subdezvoltării. Nu am neglijat nici declaraţia primarului Iaşului, care afirmă că a redevenit principalul angajator al zonei, afirmatie care ne trimite cu gândul la întrebarea “de ce oare aceste regiuni, în care Statul este principalul angajator, nu reuşesc să iasă din capcana sărăciei generalizate?”
Cred că este benefic să înţelegem că pentru a avea un ritm de creştere economică sănătoasă şi sustenabilă, măcar pe termen mediu, fără afectarea altor indicatori macroeconomici (de genul inflaţie, deficit extern, curs valutar, datorie publică) la care poate spera o ţară ca România, bazându-se pe dotarea de care dispune la un moment dat şi pentru a ieşi din capacana sărăciei este important să vedem şi să analizăm nu doar modul în care a evoluat piaţa fortei de muncă pe judeţe ci toţi cei trei factori de producţie care intră în componența PIB-ului la nivel zonal: capitalul, forţa de muncă şi productivitatea (totală a factorilor).
Citându-l pe economistul şef al BNR, aflăm că reţeta încercată de guvernanţii din România, prin mimetism cu unele economii dezvoltate din Vestul Europei , de a stimula creşterea economică prin relaxări fiscale (reduceri de taxe) şi prin majorări salariale (de regulă, necorelate cu productivitatea muncii) nu are cum să conducă la prosperitate. Experienţa, atât cea internaţională cât şi cea proprie, arată că astfel de măsuri au efect de scurtă durată şi, dacă nu sunt însoţite de reforme structurale care să crească eficiența de ansamblu a economiei, sfârșesc prin a fi reversate (efectul de pendul). “Nici o ţară nu s-a dezvoltat pe termen mediu şi lung numai prin scăderi de taxe şi prin creşteri salariale, dacă ar fi altfel, atunci Zimbabwe ar trebui să fie ţara cea mai dezvoltată din lume”.
Închei excursul prin datele celor de la Ziarul Financiar prin a remarca şi o veste bună, că există şi zone de dezvoltare în România, care reuşesc să exporte servicii şi produse finite, iar nu materii prime, supuse fluctuațiilor pieţei şi vorbim aici de acele zone geografice care au beneficiat de reglajul fin, de factorii educationali, de politici şi de reforme structurale, de dezvoltarea infrastructurii, de atragerea investiţiilor străine directe, de oprirea migraţiei forţei de muncă şi de reintoarcerea acasă a diasporei. Vestea rea este că rămân în continuare zone mari, păstrate de guvernanţi ca bazine sociale şi modele de sărăcie, din care capitalul uman migrează, depopulându-le, în care nivelul de trai să măsoară prin salariul minim pe economie şi numărul de asistaţi sociali aflati pe statul de plata a primarului.  
Dacă până în prezent, a fost foarte simplu pentru clasa politică postdecembrista să împartă mici favoruri, sub forma unor reduceri de taxe sau a unor creşteri salariale (nu fac trimitere la iluzia pensiilor speciale), fără a-şi complica existența cu cerinţe de genul îmbunătățirea infrastructurii, stimularea educației, atragerea înapoi a diasporei, întărirea domniei legii şi a drepturilor de proprietate, finalizarea cadastrului, stimularea natalității, îmbunătățirea eficienţei energetice sau dezvoltarea sectoarelor creative, problema se acutizează cu acest sistem de extragere de rente, care s-a dezvoltat în România ultimilor 25 de ani, deoarece devine evident că el poate asigura câştiguri doar pentru foarte puţini şi pe perioade scurte de timp.
 
 Pentru cei numeroși care nu sunt convinși că aşa stau lucrurile îi invit să reflecteze la posibilitatea realistă a creșterii sustenabile pe termen lung doar din pixurile si OUG-urile unor miniştrii, aflati temporar la butoane, în medie doar 3-5 luni dintr-un mandat de 4 ani. Dacă dorim un sistem social şi economic care să asigure câștiguri pentru toţi şi pe perioade lungi de timp, ştim ce avem de făcut, totul este să şi acceptăm.

Autostrada, motorul dezvoltării Iașului

Parlamentarul PNL de Iași, președinte al organizației municipale PNL, Marius Bodea crede ca singura șansă pentru ca Iașul să se dezvolte economic o reprezintă autostrada.

Personal, nu cred că avem o strategie de creare de locuri de muncă la Iași. Eu am spus, în nenumărate rînduri, că nu există zonă dezvoltată economic, deci evident și locuri de muncă dacă nu exsită conectivitate rutieră. În lume, 90% din mărfuri se transport terestru. Noi cu aeroportul am reușit să mergem înainte dar este ca și cum am sari într-un picior. Imaginați-vă ce dezastru era astăzi dacă nu am fi reușit această investiție pe care mai marii zilei de la Consiliul Județean se chinuie să o pună pe butuci. Fără această autostrada Moldova-Transilvania vom rămîne în continuare izolați aici..Ne referim la transferal de producție. Am preluat acest proiect ca unul de substanță dar simt că mă lupt cu morile de vînt. Atîta vreme cît primarul Iașului și președintele Consiliului Județean, membri ai partidului de guvernămînt, guvern ce poate construe acest obiectiv tratează acest obiectiv la capitolul diverse, nouă parlamentarilor de opoziție de rîmăne puțin de făcut.

Cu ceva timp în urmă, domnul primar Mihai Chirica declara, foarte vesel, că nu se justifică ca noi să avem o autostrada aici la Iasi spre Vest pentru că, spunea domnia sa, că nu există trafic spre autostrada. Tocmai filosofia asta puerile ne ține aici izolați. Este următorul exemplu. O comunitate nu are nici un aeroport. Nu aterizează nici un avion acolo. În logica domnului Chirica nu se impune constructția unui aeroport pentru că nu aterizează nici un avion acolo. Este un cerc vicios al celor din PSD care ne șine izolați aici.

Despre crearea de noi locuri de muncă. Nu politicienii, nu primăria, nici CJ nu crează locuri de muncă. Ci sectorul privat, care de multe ori crează locuri de muncă inhibat de stat nu ajutat de stat. Politicul trebuie să nu încurce și să înțeleagă că economia care aduce plusvaloare este în sectorul privat, nu în sectoarele controlate de stat.

Am ascultat ieri înfrigurat declarația primarului Mihai Chirica la HIT (Primarul Mihai Chirica. Lipsa autostrăzilor reașează altfel și harta parcurilor industriale în sens defavorabil. Și o să fac publică chestiunea asta) .care spunea, mîndru, că  cel mai mare angajator este chiar Primăria. Această declarație trădează o mentalitate socialistă, asistențialistă. Este rușinos ca într-un oraș ca Iașul, primăria să fie cel mai mare angajator. Rușinos. Primăria și CJ pot ajuta la crearea de noi locuri de muncă spre exemplu înlesnind autorizațiile. Cînd totul se petrece arbitrar, evident cî investitorii sunt inhibați să își pună banii la bătaie. Și vă dau un exemplu. Un investitor care vreaa să ridice o clădire, stă pentru un certificate de urbanism și 60 de zile. Dacă e nevoie de PUZ va sta doi sau trei ani. Evident că cei care au prieteni în Primăriestau mult mai puțin.

Avem un primar, mai tot timpul vesel și cam atît. Și un președinte de Consiliu Județean  certat cu limba română. Ambii, complet neimportanți la București. Și asta se vede la alocările făcute în prima parte a anului  de Ministerul Transporturilor. Iașu era pe ultimul loc în regiunea Moldovei. Și Moldova era pe ultimul loc în toată țară. Acum, pe PNDL, Iașul era pe penultimul loc. Și vorbim de investiții.